Valentin Lazea: BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro

 

"Este evident că deponenţii în lei, fie ei populaţie, fie ei firme, sunt penalizaţi de dobânzile mici, fiind acesta un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, aşa-numită euroizare a economiei. Ce vreau să spun este că, deşi în presă şi în societate se manifestă mare preocupare faţă de cei care au credit luat, debitorii băncilor, noi trebuie să ne gândim - şi ar trebui să fie mai vocali şi creditorii băncilor, adică deponenţii, cei care la actualele niveluri ale dobânzii sunt în pierdere", a menţionat Valentin Lazea.

 

Oficialul BNR a subliniat că raportul dintre credite şi depozite se menţine subunitar, atât pe componenta în lei - 0,82 în aprilie, cât şi la valută, 0,51 în aprilie.

 

"Cu alte cuvinte, sunt mai puţine credite date atât în lei, cât şi în valută decât sunt depozite în bănci. Ce înseamnă asta? Înseamnă că băncile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu găsesc suficiente posibilităţi de plasament - şi asta în condiţiile în care aproape 40% din societăţile româneşti sunt nebancabile - o poveste care durează de 30 de ani - nimeni nu are voinţă să se ocupe de această problemă. Ce înseamnă 40% din societăţi nebancabile? Înseamnă că au capital mai mic de 200 de lei sau capital negativ. Există, după câte ştiu, o propunere a Comisie Naţionale de Stabilitate Macroeconomice pentru amendarea legislaţiei, astfel încât să oblige aceste firme să majoreze capitalul până la minimum necesar de 200 de lei. Să vedem dacă ea va fi şi transpusă în practică dar, până atunci, degeaba ne plângem că nu există creditare. Creditare ar putea să existe, dar mai întâi trebuie să existe capitalizarea întreprinderilor", a precizat Lazea.

 

În ce priveşte profitabilitatea sistemului bancar, economistul şef la BNR a subliniat că, după patru luni, adică în perioada ianuarie - aprilie, profitul cumulat este de 2,9 milioane de lei, fiind aproximativ la fel ca în anul precedent, când a fost de circa 8,2 miliarde de lei, în tot anul.

 

"Indicatorii prudenţiali ai băncilor sunt buni, chiar dacă într-o uşoară scădere - probabil după ce în toamna anului 2021 li s-a permis băncilor să distribuie din nou dividende, după doi ani de pauză de nedistribuire a dividendelor. Totuşi, indicatorii prudenţiali rămân confortabili, astfel, rata fondurilor proprii totale este de aproximativ 21% faţă de nivelul de 8% minimum cerut, de aproape 3 ori mai mare. Rata lichidităţii este de 2,2 faţă de minimum cerut de 1. O altă veste bună: creditele neperformante au continuat să scadă, chiar şi după începerea războiului din Ucraina la 3,3% din totalul creditelor în luna martie şi 3,2% în aprilie. Este însă probabilă o uşoară deteriorare în continuare, având în vedere evoluţia dobânzilor la lei, dar această deteriorare va fi incomparabil mai mică decât cea din anii 2009- 2010, având în vedere două lucruri: pe de o parte normele mult mai prudente de creditare impuse de BNR în ultimii ani, pe de altă parte prudenţa băncilor comerciale care nu au mai acordat credite în mod nediscriminatoriu cum făcuseră în criză precedentă, în goana după cotă de piaţă cu orice preţ", a mai spus Valentin Lazea.

 

În ce priveşte creditarea, în primele cinci luni din 2022, în pofida războiului din Ucraina, creditul a crescut în termeni nominali, atât cel guvernamental, cât şi cel neguvernamental.

 

"Deosebirea este dată de ritm, în sensul că creditul neguvernamental a crescut şi în termeni reali, nu numai în termeni nominali, adică, cu alte cuvinte, a crescut mai repede decât rata inflaţiei, iar creditul guvernamental a crescut mai încet decât rata inflaţiei, ceea ce înseamnă că, în termeni reali a scăzut, chiar dacă nominal a crescut. În ceea ce priveşte depozitele rezidenţilor, subliniez ale rezidenţilor, nu numai ale populaţiei, deci rezidenţi însemnând şi populaţie şi firme, se constată, de asemenea, o evoluţie diferită, în sensul că depozitele în valută au crescut atât nominal cât şi real, mai repede decât inflaţia, în timp ce depozitele în lei, chiar dacă au crescut nominal, totuşi, au scăzut în termeni reali. Cu alte cuvinte au crescut mai puţin decât rată inflaţiei", a adăugat economistul şef la BNR.