266 de întreprinderi care primesc subvenții generează pierderi de 2,5 miliarde de lei

Acesta a prezentat o situaţie cu toate întreprinderile de stat care se află în vizorul AMEPIP, respectiv 1.326 de întreprinderi, care fie sunt 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.

"Avem 1.182 la nivel local şi sunt împărţite în societăţi pe acţiuni, regii autonome şi SRL-uri şi 144 la nivel central. Deci, avem 376 de SA-uri, 88 de Regii Autonome şi 842 de SRL-uri. Dacă începem puţin să triem şi punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum şi companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajaţi pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, în aceste 315 companii importante", a explicat vicepremierul.

Referitor la veniturile totale ale tuturor companiilor, Anastasiu a subliniat că acestea se ridică la 127 de miliarde de lei, în timp ce top 315 companii au 13,6 miliarde de lei.

"Subvenţii per total avem 14 miliarde şi aceste companii din top 315, au 13,6 miliarde. Acum profiturile pe toate companiile: 15 miliarde.(...) Atenţie în momentul în care vom scădea subvenţiile veţi vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON", a arătat el.

În privinţa celor 1.182 de companii locale, respectiv 270 de SA-uri, 78 de regii autonome şi 834 de SRL-uri, Anastasiu susţine că în jur de 300 de companii nu au depus date financiare, "deci nu ştim despre ele nimic".

"În jur de 250 de companii au venituri zero, astea împreună dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu ştim nimic despre ele, din cele 1.182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care ştim câte ceva, au pierdere şi în jur de 600 de companii au până la 10 angajaţi. Avem zone de activitate: apă-canal sunt 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu ştim de ele, fie au pierdere, 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu ştim nimic despre ele, 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere şi cinci nu au date financiare depuse", a punctat vicepremierul.

În opinia sa, toate aceste date arată o ineficienţă destul de importantă în zona acestor companii. "Avem o polarizare importantă, 46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Şi avem câteva companii care sunt foarte profitabile şi foarte multe companii despre care fie nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere", a adăugat el.

Vicepremierul afirmă că toate aceste companii au obligaţia să depună date financiare atât la Registrul Comerţului şi la ANAF, cât şi la AMEPIP. "Şi vreau să vă spun că începând de ieri (luni n.r) au început să curgă amenzile. Până acum, AMEPIP nu a amendat aceste companii şi acest lucru trebuie să se întâmple pentru că, dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba", a mai spus Anatasiu.

În ceea ce priveşte Consiliile de Administraţie din aceste companii, oficialul guvernamental a transmis că în companiile centrale, 354 de poziţii sunt provizorii, iar acest lucru "este o problemă pentru statul român".

"Asta este o problemă pentru statul român şi pe care trebuie să o rezolvăm, pentru că avem ţinte şi jaloane în PNRR: să rezolvăm provizoratele. Asta se întâmplă la 59 de companii şi 309 poziţii sunt permanente la companiile centrale. La companiile locale, 493 de poziţii sunt provizorii şi 1.919 poziţii sunt permanente", a arătat acesta.

Legat de recrutările şi selecţiile la AMEPIP, Anastasiu a precizat că acest lucru trebuie făcut de persoane şi firme cu experienţă relevantă în a recruta oameni de acest calibru, pentru a duce la recâştigarea încrederii "atât a Guvernului, cât şi a populaţiei, cât şi a Comisiei Europene".

"Ştim că ANEPIP n-a putut să fie operaţionalizat final pentru că nu a reuşit să termine procesele de selecţie şi acolo Comisia Europeană ne-a spus că au existat interferenţe care nu au legătură cu guvernanţa corporativă. Va trebui să facem paşi importanţi în ceea ce priveşte selecţiile şi recrutările, pentru că lucrurile acestea vor trebui să fie total transparentizate, iar cei care fac selecţia vor trebui să fie persoane şi firme cu experienţă relevantă în a recruta oameni de acest calibru şi asta va duce la recâştigarea încrederii atât a Guvernului, cât şi a populaţiei, cât şi a Comisiei Europene. Deci, partea de recrutare va trebui să fie şi selecţie, va trebui să fie foarte atent luată în vizor şi acest lucru este important. Repet, pentru îndeplinirea jaloanelor ", a avertizat vicepremierul.

El a adăugat că există o problemă şi în ceea ce priveşte performanţa acestor companii, oferind un exemplu pe zona de aeroporturi.

"Vă dau un singur exemplu cum putem să evaluăm acest lucru. Am luat nişte aeroporturi şi ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa şi am comparat cu România. Vreau să vă spun că din această comparaţie vedem că la numărul pe care noi îl avem în România, la diverse aeroporturi, se poate cu mult mai puţin personal. O singură cifră: la noi 1.400 de oameni într-unul dintre aeroporturi, în alte părţi, acelaşi număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni. Deci, asta este o problemă care ţine de performanţă, nu numai de ce se întâmplă la Comitetul executiv sau la Consiliul de Administraţie, ci ceea ce înseamnă şi performanţa angajaţilor", a subliniat Anastasiu.

Vicepremierul a precizat că Guvernul pregăteşte adoptarea unui memorandum care prevede înfiinţarea unui grup de lucru interministerial pentru eficientizarea companiilor de stat, cu obiective clare precum: reducerea subvenţiilor, creşterea veniturilor la buget şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor.

În opinia sa, reformele anunţate nu vizează modificarea principiilor de guvernanţă corporativă stabilite prin Legea 109, ci consolidarea transparenţei, profesionalismului şi depolitizării, în acord cu angajamentele asumate prin PNRR şi în colaborare cu Comisia Europeană şi OECD.

Iniţiativa vine şi pe fondul unei penalizări de 330 de milioane de euro primite din cauza întârzierii unor jaloane din PNRR, sumă care trebuie recuperată până în 25 noiembrie.

Dragoş Anastasiu a mai anunţat că în următoarele zile vor fi publicate date detaliate privind performanţa şi structura companiilor de stat.