
ANISP: Suprataxarea industriei de telecomunicaţii duce la creşterea tarifelor către utilizatorii finali şi afectează mediul concurenţial
25 Ianuarie 2019
AGERPRESÎn acelaşi timp, furnizorii de servicii de telecomunicaţii susţin că suprataxarea industriei de telecomunicaţii contravine legislaţiei româneşti şi europene privind telecomunicaţiile.
Suprataxarea industriei de telecomunicaţii va afecta mediul concurenţial, va duce la creşterea tarifelor, iar ţintele privind digitalizarea României vor fi ratate, atrage atenţia comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicaţii grupaţi în Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România (ANISP).
Articolul 77 din Ordonanţa 114/2018 privind noile măsuri fiscale impune o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, măsură care, potrivit furnizorilor de servicii de telecomunicaţii, afectează investiţiile. De asemenea, aceştia consideră că ţintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, implementarea de servicii Internet broadband vor fi ratate, iar acest lucru "va antrena frânarea creşterii economice viitoare a României".
Articolul 77 din Ordonanţa 114/2018 privind noile măsuri fiscale impune o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, măsură care, potrivit furnizorilor de servicii de telecomunicaţii, afectează investiţiile. De asemenea, aceştia consideră că ţintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, implementarea de servicii Internet broadband vor fi ratate, iar acest lucru "va antrena frânarea creşterii economice viitoare a României".
"Suprataxarea industriei de telecomunicaţii duce la creşterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creşterea numărului de abonamente Internet şi/sau servicii telecomunicaţii mobile va încetini. Suprataxarea industriei de telecomunicaţii afectează mediul concurenţial. În prezent, competiţia pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec şi în teritoriul negativ (în anumiţi ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porţile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele şi impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizaţi şi un nou exod al personalului calificat către alte ţări ale Uniunii Europene", se arată într-un comunicat de presă al ANISP, transmis vineri AGERPRES.
În acelaşi timp, furnizorii de servicii de telecomunicaţii susţin că suprataxarea industriei de telecomunicaţii contravine legislaţiei româneşti şi europene privind telecomunicaţiile.
ANISP consideră că, în contextul în care ANCOM trebuie să perceapă tarife care să îi asigure buna funcţionare şi nimic mai mult (conform art. 12 a Directivei 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice) iar prevederile constituţionale menţionează prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legislaţia internă, articolele 11 şi 148 sunt încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul în funcţie de necesităţile bugetare ale autorităţii de reglementare.
"Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0,1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 şi 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată", atenţionează furnizorii de servicii de telecomunicaţii.
În viziunea ANISP, o altă serie de efecte negative este generată de articolul 85 din Ordonanţa 114/2018, întrucât se stabilesc penalităţi exagerate (de până la 10% din cifra de afaceri) pentru 'furnizorii care încheie contracte de ... întreţinere, înlocuire a reţelelor ... şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora ... în lipsa autorizaţiei de construire'.
"Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreţinere (de exemplu o intervenţie pentru remedierea unui cablu de comunicaţii) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu aşteaptă eliberarea unei autorizaţii de construcţii - proces care poate dura şi câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjaţi şi de o întrerupere de câteva ore - şi pe bună dreptate", precizează sursa citată.
ANISP a solicitat Avocatului Poporului să se sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018, iar simultan a trimis o scrisoare către Direcţia Generală Reţele de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei.
Ordonanţa de Urgenţă 114/29 decembrie 2018 a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar.
În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuţie este de 3% faţă de 0,4% anterior.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 5498 / 5579 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS, implicată în proiectul câștigător al premiului „Investiția Anului” în cadrul SEE Property Forum Awards 2025 pentru al doilea an consecutiv
Wolf Theiss își consolidează practica de Corporate ̸ M&A prin numirea Claudiei Popescu în poziţia de Partener în România
Bohâlțeanu & Asociații a stat alături de asociații Auto Brand SRL în tranzacția prin care BPW Group a intrat pe piața locală. Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) și Anda Călin (Managing Associate), în prim plan
Practica de Concurență de la Țuca Zbârcea & Asociații rămâne etalon pe piața locală, cu o echipă evidențiată în ghidurile internaționale și performanță constantă în mandatele încredințate | Raluca Vasilache (Partener): Ultimul an a fost cu adevărat special, având privilegiul de a lucra în câteva tranzacții stimulante din punct de vedere profesional. A crescut considerabil practica în domeniul autorizării investițiilor străine și se remarcă o pondere mai mare a investigațiilor
Clifford Chance a asistat Green Factory la finalizarea achiziției Eisberg de la compania elvețiană Bell Food Group | Nadia Badea (Partener): Tranzacțiile transfrontaliere reprezintă o tendință în creștere în peisajul actual de fuziuni și achiziții
Mitel & Asociații se remarcă în practica de Concurență prin rigoare și sincronizare, oferind clienților remedii țintite, viteză procedurală și certitudine în calendarul de closing | Sub coordonarea partenerului Șerban Suchea, firma asigură trasee clare de conformare, maximizează predictibilitatea autorizărilor și păstrează direcția tranzacțiilor într-un peisaj normativ exigent și bine articulat
Clifford Chance Badea a asistat Nofar Energy la vânzarea participației în Rătești Solar și a împrumuturilor acordate ca acționar către Econergy International, pentru 45,6 milioane EUR
LegiTeam: Junior lawyers 0-1 years - Dispute Resolution Practice | GNP Guia Naghi and Partners
Lexology IP Rankings 2025 | Cine sunt profesioniștii care setează standardele pe o piață din ce în ce mai competitivă: Ana-Maria Baciu, Răzvan Dincă, Dana Blaer și Ciprian Dragomir, printre avocații a căror poziționare confirmă maturizarea sectorului local și relevanța lui în arhitectura regională a proprietății intelectuale
CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for junior lawyers
Radiografia unui an intens în practica de Employment la KPMG Legal – Toncescu și Asociații | Arhitectura normelor de dreptul muncii arată ca un șantier în lucru: reglementări noi, intenții bune, dar și intersecții nerezolvate între acte normative, zone fără busolă și practici care alunecă în interpretări divergente. De vorbă cu membrii echipei despre provocările perioadei, proiectele cheie și prioritățile clienților, în linie cu valul normativ
Lexology Capital Markets Rankings 2025 | Cine sunt avocații români care se remarcă în practica de piețe de capital: Anca Simeria (partener, Popescu & Asociații) este considerată „Thought Leaders”. Zsuzsa Csiki (partener, Kinstellar), evidențiată pe segmentul de ”Structured Finance”, iar Loredana Chițu (partener Dentons, în secțiunea ”Debt & Equity”. Un semnal că piața locală poate seta standarde și concura cu jurisdicții consacrate
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...