CCR a decis că Legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune este constituțională

CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de PNL și USR cu privire la legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune, act normativ iniţiat de Carmen Dan şi Florin Iordache. Prevederile legii includ şi amendarea celor care refuză să se legitimeze în faţa poliţiştilor.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispozițiile articolului II, punctul 8, din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

PNL și USR au formulat sesizarea de neconstituționalitate pe 8 iulie.

USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit sursei citate.

Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenţei unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.

De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.

USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi pshică.

De asemenea, liberalii susţin că legea a fost respinsă şi în trecut de CCR, ea fiind practic redepusă şi împinsă prin Parlament de majoritatea PSD inclusiv prin abuzuri dovedite în consemnarea voturilor Opoziţiei în comisii, conform unui comunicat de presă al PNL remis, luni, MEDIAFAX.

"Motivul pentru care ministrul Carmen Dan a ţinut cu orice preţ să impună acest proiect, în speranţa de a scăpa de remaniere, este încercarea de a acoperi prin noi articole de lege ilegalităţile comise de jandarmii din subordinea sa la represiunea din 10 august, când protestatari paşnici au fost loviţi în cap cu instrumente ilegale, deşi nu prezentau niciun pericol pentru forţele de ordine. În ciuda dovezilor evidente în acest sens, Carmen Dan nu a stabilit sancţiuni pentru cei vinovaţi şi a prezentat doar câteva cuvinte irelevante dintr-un raport pe care ulterior l-a secretizat, refuzând să îl prezinte procurorilor şi opiniei publice", arată comunicatul PNL.

Liberalii mai argumentau că Legea a făcut, prin noile prevederi mult mai uşoare şi mai neclar definite motivele pentru care un cetăţean poate fi condus la secţie.

"De asemenea, folosirea violenţei în raport cu cetăţeanul devine mai arbitrară şi mai uşor de justificat, fiind dificil să mai fie tras la răspundere un reprezentat al forţelor de ordine care foloseşte forţa în mod disproporţionat. Practic, prin acest proiect de lege Carmen Dan a încercat să ascundă măsuri abuzive şi neconstituţionale printr-o serie de articole necesare în vederea clarificării atribuţiilor oamenilor legii. În mod evident, ministrul Carmen Dan – artizanul reprimării violente din 10 august – nu are autoritatea morală pentru a gira prin lege restrângerea drepturilor cetăţeneşti şi creşterea atribuţiilor oamenilor din subordinea sa inclusiv în zona prevenirii terorismului – element care se poate transforma într-un instrument foarte periculos de supraveghere în mâinile PSD", conchid liberalii, potrivit sursei menţionate.

Pe 3 iulie, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune. Printre prevederile legislative se numără şi amendarea persoanelor care refuză să se legitimeze în faţa poliţiştilor.

Printre amendamentele admise de deputaţi se numără şi cel referitor la contravenţia acordată celor care nu se legitimează în faţa poliţiei.

Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: "refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identităţii sale sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu".

În acelaşi timp, este modificată şi legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

La articolul 31 alineatul (1), după litera 1) se introduce o nouă prevedere la atribuţiile poliţiştilor: "să interzică temporar, pătrunderea într-un spaţiu delimitat, marcat sau să pe care l-a indicat, într-un imobil sau mijloc de transport, ori să dispună evacaurea temporară din acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieţii, sănătăţii, sau integrităţii coporale a sa ori a altor pesoane".

De asemenea, un alt amendament prevede posibilitatea poliţiştilor de a solicita sprijinul pentru prinderea persoanelor urmărite: "să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor care fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite ajutorul pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale".