CCR dezbate, marţi, excepţia de neconstituţionalitate pe OUG privind Codul administrativ

CCR discută, marţi, excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului cu privire la ordonanţa de urgenţă care a modificat Codul administrativ. Instituţia care a sesizat Curtea Constituţională a motivat că nu este justificată schimbarea actului normativ prin OUG.

„Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ”, arată ordinea de zi a CCR, afişată pe site-ul instituţiei.

Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului Renate Weber a sesizat Curtea Constituţională cu privire la ordonanţa de urgenţă a Guvernului pe Codul Administrativ, a anunţat instituţia într-un comunicat de presă.

Avocatul Poporului consideră că modificarea Codului administrativ prin ordonanţă de urgenţă nu se justifică.

„În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe. Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluţionarea situaţiei administraţiei publice centrale şi locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanţei de urgenţă prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situaţii extraordinare, urgente şi a căror reglementare nu poate fi amânată”, potrivit sursei citate.

Un alt motiv de neconstituţionalitate vizează articolul 109 referitor la răspunderea membrilor Guvernului şi articolul 111 privind controlul parlamentar al activităţii Guvernului.

„Din examinarea argumentelor utilizate de Guvern pentru justificarea demersului legislativ în calitate de legiuitor delegat, Avocatul Poporului constată că se tinde la inversarea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Niciodată situaţia extraordinară si urgenţa unui demers legislativ delegat nu pot fi acceptate ca o sancţiune a eşecului procesului de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului şi unica autoritate legiuitoare. Principiul colaborării loiale dintre instituţiile şi autorităţile statului nu înlătură funcţia de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului şi nu inversează acest control”, conform sursei menţionate.

Avocatul Poporului mai transmite că ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ contravine Constituţiei şi afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.

„Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu. Eliminarea condiţiei de ocupare a funcţiei de către o persoană aflată într-unul din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situaţii de fapt în care o persoană decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010, să fie numită în funcţia de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicţia, să înceteze calitatea de membru. Similar, oferirea unui termen de 15 zile după învestire pentru a ieşi din situaţia de incompatibilitate, afectează în mod negativ credibilitatea unei instituţii fundamentale a statului, întrucât permite declanşarea procedurilor constituţionale prevăzute de art. 103-104 (care implică Preşedintele României, prim-ministrul şi Parlamentul), în considerarea unei persoane aflate într-o situaţie de incompatibilitate”, precizează instituţia.

Guvernul a adoptat, pe 3 iulie 2019,OUG care aduce modificări Codului administrativ. Astfel, autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.

O modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba româniă şi în limba minorităţilor”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorităţi.

De asemenea, au fost efectuate modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităţilor administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot iniţiat actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităţilor administrativ teritoriale.

O altă schimbare clarifică statutul secretarului general al Guvernului.

„Printr-o altă prevedere este clarificat statutul secretarului general al guvernului în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public, sunt chestiuni mai degrabă tehnice ce trebuiau lămurite acolo în legislaţie, potrivit prevederilor venite din avizul Consiliului Legislativ”, a transmis, în iulie 2019, fostul purtător de cuvânt al Guvernului Nelu Barbu.