Legea acvaculturii, sesizată la Curtea Constituţională de preşedintele Iohannis

 

Actul normativ, care i-a fost transmis şefului statului de către Parlament, pe 4 iulie, în vederea promulgării, reglementează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională.

 

Legea a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, pe 11 octombrie 2021, şi, ulterior, cu modificări şi completări de Camera Deputaţilor pe 29 iunie.

 

Şeful statului arată că printre modificările aduse de Cameră se numără eliminarea faptei contravenţionale de deţinere, transport sau comercializare fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din acvacultură, conţinutul infracţiunii de furt piscicol, precum şi schimbarea concepţiei cu privire la confiscarea bunurilor ce au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Preşedintele Iohannis spune că legea criticată nesocoteşte principiul constituţional al bicameralismului.

 

"În urma analizei comparative dintre forma iniţiatorului, forma adoptată tacit de prima Cameră şi cea adoptată de Camera decizională şi ţinând cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezultă că forma finală a legii, prin reconfigurarea faptelor contravenţionale, a infracţiunii de furt piscicol, cât şi a sancţiunii complementare a confiscării, precum şi a măsurii confiscării speciale în materie penală se îndepărtează în mod radical şi fără nicio justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale ale legii", se precizează în sesizare.

 

Şeful statului spune că legea încalcă principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi rolului constituţional al Guvernului prevăzut de Constituţie prin prevederea conform căreia, în termen de un an de la data intrării în vigoare a actului normativ, atât terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole, cât şi terenurile aferente acestora vor trece în domeniul privat al statului prin hotărâre a Executivului.

 

El afirmă că legea încalcă şi art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1) şi (2) şi a art. 136 din Constituţie.

 

Legea supusă controlului de constituţionalitate instituie cadrul general pentru organizarea şi administrarea sectorului de acvacultură, inclusiv privatizarea societăţilor comerciale cu profit piscicol, a amenajărilor piscicole şi a terenurilor pe care sunt amplasate acestea, aparţinând statului.

 

Preşedintele Iohannis menţionează că prin conţinutul dispoziţiilor sale şi prin lipsa de corelare a normelor cu ansamblul reglementărilor în vigoare, legea conţine o serie de inconsecvenţe, suprapuneri şi contradicţii care sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie.

 

Şeful statului mai spune că şi delimitarea sferei terenurilor supuse reglementărilor prezentei legi, în raport cu terenurile cu destinaţie agricolă supuse reglementărilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, astfel cum este reglementată de legea criticată, contravine aceluiaşi articol din Legea fundamentală.

 

El apreciază şi că unele sintagme sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate.

 

Şeful statului mai arată că şi suprapunerea competenţelor Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. El invocă şi suprapunerea competenţelor organismelor fără personalitate juridică în materia privatizărilor societăţilor cu profil piscicol.

 

Şeful statului evidenţiază că legea creează posibilitatea vânzării directe a terenurilor din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi a terenurilor aferente şi instituie acest tip de vânzare ca o obligaţie ce trebuie executată atunci când se formulează o intenţie de cumpărare. De asemenea, prevederea conform căreia preţul de vânzare al terenului se stabileşte în funcţie de bonitatea terenului, care va fi determinată în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România, este lacunară.

 

Preşedintele Iohannis semnalează că nu rezultă o delimitare clară între răspunderea contravenţională şi cea penală în această lege.

 

El invocă şi lipsa distincţiei dintre instituţia confiscării în materie contravenţională faţă de instituţia confiscării în materie în materie penală, cu consecinţe inclusiv asupra măsurii de restituire a bunurilor, şi neclaritatea sferei bunurilor care pot fi supuse confiscării. Preşedintele Iohannis menţionează şi suprapunerea cu instituţia sechestrului asigurator şi alte inconsecvenţe şi contradicţii ale normelor, contrare standardelor de calitate a legii.

 

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să declare legea neconstituţională, în ansamblul său.

 

Uniunea Salvaţi România a sesizat Curtea Constituţională cu această lege la sfârşitul lunii iunie, după ce actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Curtea Constituţională a anunţat că va discuta pe 5 octombrie sesizarea USR.