Proiectul iniţiat de Dragnea şi Tăriceanu legat de declasificarea deciziei CSAT privind protocoalele cu SRI, respins la Senat

Senatul a respins, luni, proiectul de lege privind declasificarea deciziei CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI. Respingerea vine în urma deciziei CCR, care a admis sesizările lui Klaus Iohannis, ale Opoziţiei şi ÎCCJ la proiect.

Senatorii au adoptat raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru constituţionalitate, cu 102 voturi „pentru” şi două voturi „împotrivă”, Astfel, proiectul legislativ a fost respins în plenul Senatului.

Pe 26 martie, comisiile de specialitate ale Senatului au adoptat, marţi, un raport de respingere la iniţiativa privind declasificarea deciziei CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI, proiect iniţiat de Călin Popescu Tpriceanu, Mircea Drăghici şi Liviu Dragnea.

Pe 30 ianuarie, CCR a admis obiecţiile şefului statului Klaus Iohannis, ale PNL-USR şi ale instanţei supreme cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, şi anume desecretizarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 trebuia să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului.

Prin urmare, Curtea a constatat că legea în ansamblul ei este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile din Constituţie referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente a fost iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea şi Mircea Drăghici. Iniţiativa adoptată anul trecut de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

Totodată, „lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”.