CCR discută sesizările pe Legea privind abrogarea pensiilor de serviciu pe 18 martie

Curtea Constituţională a României urmează să discute, pe 18 martie, sesizările Instanţei supreme şi Avocatului Poporului în legătură cu Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu, au precizat, joi, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, miercuri, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care elimină pensiile de serviciu ale magistraţilor, adoptată de Camera Deputaţilor.

Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, decizia a fost luată de Secţiile Unite în prezenţa unui număr de 103 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum cerute de lege.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale (...), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 28.01.2020", se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, sesizarea priveşte actul normativ în întregime, fiind reţinute vicii de neconstituţionalitate "atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă".

Secţiile Unite au reţinut că se impune ca CCR să examineze dacă dispoziţiile actului normativ încalcă prevederile art. l alin. 5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la ordinea sesizării camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească.

ICCJ mai reclamă omisiunea aprobării unei modificări a statutului deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere, încălcarea principiului bicameralismului, caracterul "incoerent şi lipsit de previzibilitate" al procesului legislativ, caracterul "lacunar" şi vidul legislativ creat în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la reglementarea în termen de şase luni a unor scheme de pensii ocupaţionale, discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitatea reglementării, deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

"Încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi afectarea statutului constituţional al procurorilor, reglementat prin art.l32 alin.(l) din Constituţie, cu referire la art.l alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (...), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est şi neluarea în considerare a regimului de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale", se mai arată în comunicat.

Alte critici se referă la încălcarea prevederilor art. 147 din Constituţie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi la încălcarea principiului nediscriminării, "în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, între magistraţii civili şi cei militari", precum şi în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 247 voturi "pentru", niciun vot "contra" şi 21 de abţineri, proiectul privind eliminarea pensiilor speciale. Documentul prevede eliminarea pensiilor speciale, cu excepţia celor ale militarilor şi poliţiştilor.