CCR: Proiectul privind reforma pensiilor magistraților asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă

Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituționali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

'Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale 467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale 467/2023', subliniază instanța constituțională.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, Curtea spune că dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale 873/2010, 900/2020 și 467/2023.

De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.

'Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență', precizează CCR.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

* legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;

* eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;

* cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.