DNA: Radu Mazăre şi Decebal Făgădău, trimişi în judecată pentru abuz în serviciu

 

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii anticorupţie din Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, a Nicoletei Constantin, la data faptei şef al Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei municipiului Constanţa, şi a Flaviei Antonela Dinescu pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

 

În acelaşi dosar au fost trimişi în faţa instanţei şi Radu Mazăre, la data faptei primar al municipiului Constanţa, şi Luiza Elena Tănase, la data faptei arhitect şef al municipiului Constanţa, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

 

De asemenea, în faţa judecătorilor va ajunge şi Mariana Munteanu, la data faptelor inspector în cadrul Primăriei municipiului Constanţa - Direcţia de urbanism, pentru fals intelectual în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

 

Mai mult, în faţa instanţei vor răspunde şi un arhitect, dar şi un administrator al unei societăţi comerciale pentru săvârşirea complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

 

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că cei şase, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa, în cursul anului 2013, ar fi reautorizat, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporţie de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care, anterior, autorizaţia de construire iniţială fusese anulată definitiv şi irevocabil de instanţa civilă.

 

Concret, arată anchetatorii, pe plaja din staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, în zona centrală a staţiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică, imobilul fiind ridicat în baza unei autorizaţii de construire emise în anul 2009 de Primăria municipiului Constanţa.

 

În acelaşi an, spun procurorii, Primăria municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost date în judecată de o altă societate comercială, care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire.

 

"Prin decizia civilă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desfiinţată. Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-ar fi respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie şi că amplasarea imobilului ar fi situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. De asemenea s-a mai reţinut că autorizaţia de construcţie ar fi fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii", se precizează în comunicat.

 

În anul 2013, precizează DNA, ca urmare a anulării autorizaţiei de construcţie, societatea reclamantă a cerut în instanţă, printr-o nouă acţiune, şi demolarea imobilului de lux, precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa să emită actul administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate.

 

"La data de 22 august 2013, Primăria municipiului Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că autorizaţia de construire anulată de instanţă a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă. Ulterior, în cursul aceluiaşi an, Primăria municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înştiinţa instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 3 septembrie 2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanţa considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E. Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 3 septembrie 2013, au fost invocate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului", menţionează procurorii.

 

În anul 2016, afirmă anchetatorii, prin sentinţa civilă 745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 3 septembrie 2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizaţia era deja construită o clădire (imobilul rezidenţial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizaţiei anulate) prin urmare autorizaţia din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părţile au ajuns la o înţelegere amiabilă.

 

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa.