Preşedintele Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Călin Popescu-Tăriceanu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cererea de urmărire penală a fostului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

"Preşedintele Klaus Iohannis a transmis miercuri ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în calitate de fost prim-ministru în perioada 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 668/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, sub aspectul săvârşirii de către acesta a unei infracţiuni de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea procurorului general al PÎCCJ, în temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008", informează Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată menţionează că PÎCCJ a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.

Luni, DNA a cerut Parchetului General sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru luare de mită, pe vremea când acesta ocupa funcţia de prim-ministru.

Potrivit DNA, solicitarea are în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana pentru care se cere efectuarea urmăririi penale ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007 - 2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari, constând în plata unor servicii de consultanţă.

"În schimb, acesta şi-ar fi exercitat atribuţiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 de dolari, reprezentând un comision din valoarea plăţilor făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore", susţin anchetatorii.

DNA precizează că dosarul a fost constituit în 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat la cererea autorităţilor judiciare austriece.

"La data de 7 noiembrie 2018, la solicitarea DNA, a fost sesizat Senatul României să încuviinţeze efectuarea urmăririi penale faţă de aceeaşi persoană (la acea dată având funcţia de senator), pentru săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită, iar la data de 3 iunie 2019 Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale a persoanei respective", explică Direcţia Naţională Anticorupţie.

Ulterior, au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la fapte şi alte persoane, între care un om de afaceri trimis în judecată.

"Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt sus menţionată cu referire la fostul demnitar", arată DNA.

Călin Popescu-Tăriceanu a respins acuzaţiile DNA, explicând că nu s-au făcut plăţi către firma Microsoft cât timp el a condus Guvernul şi, în consecinţă, nu primit "niciun ban".

"Am o experienţă de 30 de ani, care mă face să cred că nimic nu este întâmplător. La mine nu a ajuns niciun ban şi nu avea de ce să ajungă. Dosarul Microsoft este legat de licenţele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft. În perioada mandatului meu, cu toate că au fost luate patru hotărâri de guvern, dintre care una era vizată de procurorul general de atunci, doamna Kovesi, nu au făcut decât să inventarieze licenţele Microsoft şi nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu. Deci, nu aveau cum să ajungă bani la mine. Din ce? Legătura se face cu consultanţii pe care PNL i-a avut o perioadă de vreme, care au avut un contract care a fost onorat în integralitate şi alte obligaţii nu au existat. Consultanţii au dat în judecată PNL pentru recuperarea sumei integrale a contractului. Nici eu, nici PNL nu am primit aceste sume. Această sumă de 800.000 de dolari este în capul DNA că ar fi fost într-un fel virată sau folosită de PNL. În dosar, eu nu apar ca fiind beneficiarul vreunei sume şi nici PNL, ca să fie clar", a afirmat Tăriceanu, luni, la un post de televiziune.