Raport MCV: România nu a dat curs recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codurilor

România nu a pus în aplicare recomandările din noiembrie 2018 referitoare la îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi la redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală, relevă raportul adoptat marţi, la Strasbourg, de Colegiul Comisarilor, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în care sunt evaluate progresele la cele patru obiective de referinţă pentru care este monitorizată România.

Recomandările respective vizează obiectivul de referinţă 1 din cadrul MCV - ''Garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţilor şi a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evoluţiilor şi evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală''.

Documentul adoptat marţi menţionează că ''a existat un răgaz de reflecţie, dar nu fost recunoscută valabilitatea preocupărilor exprimate, iar perioada de răgaz nu a fost fructificată pentru a se aprofunda reflecţia şi consultarea''.

În luna aprilie, Parlamentul român a adoptat, printr-o procedură legislativă urgentă, amendamente modificate ale celor două coduri, precum şi Legea specială privind corupţia. Numeroase modificări au continuat să suscite îngrijorare din perspectiva impactului lor asupra capacităţii autorităţilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar de a ancheta şi a sancţiona infracţiunile în general, în special, infracţiunile legate de corupţie. Argumentele invocate de majoritatea care a susţinut modificările în Parlament au fost de a se menţine numai acele modificări care nu au fost declarate neconstituţionale de deciziile Curţii Constituţionale în octombrie 2018. Partidele de opoziţie şi preşedintele României au atacat aceste modificări la Curtea Constituţională, care a decis în iulie 2019 că modificările în ansamblul lor sunt neconstituţionale şi nu sunt conforme cu deciziile sale anterioare.

''Deşi intervenţia Curţii Constituţionale a pus capăt acestui proces legislativ şi a împiedicat intrarea în vigoare a modificărilor din motive de neconstituţionalitate, preocupările exprimate de Comisia Europeană şi de mulţi alţi observatori erau legate de alegerile de politică pe care le reflectau modificările respective. Prin urmare, este în continuare îngrijorător că alegerile de politică respective nu au fost abandonate în mod explicit'', notează executivul comunitar.

Raportul adoptat marţi de CE aminteşte că, în iulie anul trecut, Parlamentul României a adoptat, printr-o procedură de urgenţă, modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, modificări puternic criticate, inclusiv de Comisia Europeană şi de Comisia de la Veneţia.

''Un motiv special de îngrijorare a fost schimbarea bruscă a echilibrului dintre drepturile acuzaţilor, ale victimelor şi datoria statului de a-i aduce pe vinovaţi în faţa justiţiei. Modificările contraveneau în mod clar recomandării MCV de a se îmbunătăţi stabilitatea codurilor şi de a le modifica doar atunci când acest lucru este impus în mod specific de deciziile Curţii Constituţionale şi de transpunerea directivelor UE. Numeroase modificări păreau incompatibile cu legislaţia UE sau cu obligaţiile internaţionale ale României. În octombrie 2018, Curtea Constituţională a hotărât că multe dintre modificările respective erau neconstituţionale'', menţionează raportul MCV.

Independenţa sistemului judiciar

În legătură cu independenţa sistemului judiciar, raportul aminteşte recomandările privind punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, şi asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituţii şi se precizează în mod clar că parlamentarii şi procesul parlamentar ar trebui să respecte independenţa sistemului judiciar.

''În ianuarie 2017, Comisia şi-a reiterat recomandarea de a se institui un sistem transparent şi bazat pe merite pentru numirea procurorilor de rang înalt, care să poată oferi garanţii suficiente împotriva politizării. În raportul din noiembrie 2018 se concluziona că situaţia se deteriorase, tendinţă care s-a menţinut. A fost sporită transparenţa procedurii, în special prin publicarea de către Ministerul Justiţiei a criteriilor de selecţie şi evaluare. Ministrul actual al justiţiei a recunoscut necesitatea aducerii unor îmbunătăţiri suplimentare. Cu toate acestea, faptul că au existat patru modificări în mai puţin de şase luni demonstrează faptul că aducerea unor îmbunătăţiri utile pe termen scurt nu este sinonimă cu o soluţie pe termen lung'', subliniază raportul MCV.

Documentul reţine faptul că aşa cum au precizat rapoartele MCV anterioare, problemele au o istorie atât de lungă încât trebuie să se găsească modificări care să întrunească consensul şi să fie consacrate în legislaţie, implicarea Comisiei de la Veneţia fiind în continuare ''cea mai bună modalitate de a se asigura un echilibru între implicarea guvernului şi a autorităţilor judiciare care să se bucure de încrederea populaţiei''.

Reforma sistemului judiciar

Raportul aminteşte recomandarea potrivit căreia faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. În această privinţă, Comisia Europeană reţine faptul că în 2018 reforma Codului de procedură civilă a fost abandonată, ceea ce înseamnă că este astfel eludată o etapă menită să sporească eficienţa justiţiei civile, dar acest lucru ar trebui să ofere o perioadă de stabilitate acestei componente a sistemului judiciar.

În ceea ce priveşte transparenţa şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legislaţia privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, documentul CE adoptat marţi aminteşte că raportul din ianuarie 2017 a arătat cu claritate că procesul legislativ este, în sine, important.

''Este un aspect care a continuat să suscite îngrijorare. Modificarea legilor justiţiei prin cinci ordonanţe de urgenţă ale guvernului a fost ferm criticată de Comisia de la Veneţia din perspectiva impactului său asupra calităţii legislaţiei, a securităţii juridice, a controlului extern asupra guvernului şi a principiului separaţiei puterilor. Tot astfel, aşa cum constatam mai sus, în aprilie 2019 procesul legislativ din Parlament de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală şi de adoptare a Legii speciale privind corupţia nu a durat mai mult de o săptămână. Acesta a fost un punct esenţial invocat în scrisoarea Comisiei din mai 2019 în care aceasta îşi exprima preocuparea cu privire la riscurile la adresa statului de drept'', atenţionează executivul comunitar.

Această preocupare a fost reflectată şi în rezultatul referendumului din luna mai, care a evidenţiat sprijinul puternic al populaţiei pentru un proces legislativ mai ordonat. ''Prim-ministrul a declarat că guvernul va ţine cont de rezultate şi se va abţine de la adoptarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei. În luna septembrie 2019, Parlamentul a desfiinţat, de asemenea, Comisia parlamentară specială pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, sub responsabilitatea căreia s-au derulat unele dintre cele mai precipitate proceduri legislative. De la raportul din noiembrie 2018, evoluţiile legislative privind cadrul juridic pentru integritate au suscitat preocupări similare. Modificările aduse succesiv legilor în materie de integritate au dus la creşterea considerabilă a lipsei de claritate şi de securitate juridică'', adaugă raportul MCV.

Respectarea hotărârilor judecătoreşti

Documentul aminteşte că guvernul român a aprobat, la 3 aprilie acest an, un memorandum cu tema "Măsuri pentru garantarea executării hotărârilor judecătoreşti împotriva unui debitor public, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ce vizează neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva unui debitor public", ca reacţie la grupul de cauze Săcăleanu împotriva României judecate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Propunerile cuprinse în memorandum, inclusiv măsurile de reglementare necesare, fac în prezent obiectul unei analize din partea autorităţilor române în vederea pregătirii punerii lor în aplicare.

Ministerul Justiţiei şi CSM se află în etapa finală a dezvoltării aplicaţiei IT "ECRIS", care va fi utilizată pentru a identifica numărul hotărârilor definitive în care instituţiile publice sunt debitori sau creditori.

Transparenţa şi responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Raportul adoptat marţi de executivul UE subliniază, în ciuda faptului că din rapoartele CSM reiese că acesta îşi îndeplineşte în continuare priorităţile pe care şi le-a fixat pentru mandatul său, perioada scursă de la raportul din noiembrie 2018 a fost marcată de disensiuni şi controverse în cadrul CSM. În plus, CSM a fost adesea dat la o parte atunci când Guvernul sau Parlamentul au luat decizii esenţiale privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar.

''Poziţiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcţionării sistemului judiciar din România, cum ar fi înfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor sau numirile în posturi-cheie şi apărarea independenţei justiţiei, suscită îngrijorare cu privire la independenţa instituţiei şi la autoritatea sa. Situaţia a fost exacerbată şi mai mult de modificările aduse legilor justiţiei, care au făcut posibilă luarea unor decizii cu privire la aspecte esenţiale de către un număr restrâns de membri ai CSM. Acest lucru este demonstrat şi de o serie de declaraţii prezentate ca venind din partea CSM când de fapt fuseseră agreate doar de o parte din membrii CSM. Este o situaţie recurentă, ilustrată şi de lipsa sprijinului asociaţiilor profesionale sau a unei concertări cu magistraţii din cadrul instanţelor şi al parchetelor'', remarcă executivul comunitar.

De asemenea, CSM nu a avut o poziţie unitară în ceea ce priveşte răspunsul la recomandările Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO şi nici, pe un plan mai general, cu privire la momentul cel mai oportun pentru a lua măsuri prin care să apere independenţa justiţiei, actualul preşedinte al CSM şi o parte din membrii instituţiei continuând să apere textul legilor justiţiei în versiunea lor actuală. CSM a reacţionat la o serie de plângeri care i-au fost înaintate cu privire la apărarea independenţei, a reputaţiei şi a imparţialităţii magistraţilor, însă reacţia sa pare modestă în raport cu amploarea problemei. În situaţiile în care a invocat apărarea independenţei sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice.

''În ceea ce priveşte recomandările suplimentare din noiembrie 2018, situaţia s-a deteriorat şi mai mult, iar o abordare pozitivă mai recentă nu a dat încă rezultate, nefiind adoptate măsuri concrete pentru remedierea situaţiei. S-au confirmat preocupările legate de riscurile la adresa eficacităţii şi independenţei sistemului judiciar. Prin urmare, Comisia consideră că obiectivul de referinţă nr. 1 nu poate fi considerat îndeplinit şi că autorităţile române trebuie să ia măsuri pentru a pune în aplicare toate recomandările formulate în ianuarie 2017 şi în noiembrie 2018'', mai indică raportul adoptat marţi de executivul UE.