Analiştii avertizează: Anul 2019 “este jucat”. Gaura de 21 de miliarde de lei de la buget nu poate fi recuperată

Anul 2019 "este jucat" în materie de colectare la buget, iar anul 2020 va fi unul dificil din punct de vedere politic pentru reforme, consideră analiştii chestionaţi de către MEDIAFAX după ce ministrul Finanţelor a precizat marţi că gaura la buget după 9 luni este de aproximativ 21 miliarde de lei.

Analiştii precizează că o eventuală procedură de infringement pentru depăşirea ţintei de deficit de 3% din PIB de către România ar fi una îndelungată şi că este puţin probabil să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt în acest sens, în condiţiile în care există o dispută la nivel european privind limita de 3%, iar în trecut şi alte ţări au depăşit acest prag.

"Guvernul PSD a “estimat” venituri (bugetare) totale (de) 249 miliarde lei în primele 9 luni din 2019. Execuţia arată 228 miliarde lei!!! Gaura după 9 luni, (pe) date deja publicate, aproximativ 21 miliarde lei", a scris Florin Cîţu pe Facebook, anunţând totodată că va oferi mai multe detalii joi la o conferinţă de presă. Cîţu a reclamat pe tot parcursul anului 2019 faptul că veniturile cuprinse în buget sunt supraestimate.

Profesorul Mircea Coşea a precizat pentru MEDIAFAX că slaba colectare nu este o problemă nouă şi că rezolvarea ei nu se face de pe o zi pe alta şi de la un ministru la altul. El a făcut referire şi la declaraţiile premierului Orban care a precizat la investire că trebuie atacată frontal evaziunea fiscală.

"Trebuie o nouă concepţie în modul în care acţionează ANAF-ul şi o foarte bună educaţie a cetăţeanului în legătură cu modul în care se plătesc impozitele, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să se extindă cercetarea şi activitatea ANAF-ului şi la marile firme, la companii multinaţionale şi altele care sunt uitate din activitatea ANAF. Să nu ne aşteptăm la o creştere importantă a colectărilor, este o chestiune care ţine de reformarea ANAF-ului şi asta cere tijmp. Dacă se va face foarte bine, dar dorinţa de a colecta mai mult fără a face nimic este contraproductivă", a precizat Coşea, care a adăugat că majorarea colectării va depinde pe viitor într-o bună măsură şi de informatizarea ANAF, care a pierdut o sumă importantă de bani de la Banca Mondială în acest sens.

În legătură cu ţinta de deficit, Mircea Coşea a precizat: "Deficitul pe care-l avem aparţine unei decizii complet greşite luate de fostul preşedinte Traian Băsescu în 2012, atunci când a semnat fără să aibă o analiză foarte serioasă tratatul de guvernare fiscală impus de Germania, care ne situează la un nivel de deficit pe care noi nu-l putem suporta. 3% este un deficit suportabil de o economie care are toate raporturile macroeconomice echilibrate. România are nevoie de un deficit mai maleabil, dar noi ne ambiţionăm să-l ţinem aşa. Alte ţări importante din Europa au depăşit deficitul de 3%".

Economistul s-a arătat bucurat însă de o declaraţie a premierului care a afirmat săptămâna trecută că are de gând să negocieze la Bruxelles ţinta de deficit şi să spună că România are nevoie de o altă politică bugetară.

"În condiţiile actuale noi nu ne putem compara cu ţările dezvoltate din Occidentul Europei iar un deficit structural de 3% nu ne dă posibilitatea de a investi. 3% reprezintă doar posibilitatea plăţii serviciului datoriei externe", spune Mircea Coşea, adăugând: "Ce se va întâmpla în continuare dacă depăşim sau nu ţinta de 3% este o problemă care trebuie negociată cu Uniunea Europeană. Nu mă tem de un infringement pentru că şi alte ţări au trecut prin aşa ceva (…) Un infringement nu ar însemna mare lucru, s-ar îngheţa nişte relaţii, ar începe să circule o serie de documente foarte critice şi Guvernul va fi obligat să ia măsuri şi să le comunice în sensul remedierii situaţiei. Efectele a ceea ce se întâmplă acum în România le vom vedea în preţul banilor pe care îi împrumutăm".

El a mai precizat că anunţurile din ultima perioadă privind găurile bugetare trebuie urmate de precizări clare de la Ministerul Finanţelor privind situaţia reală pentru că altfel se creează panică în mediul de afaceri.

"Cineva trebuie să anunţe ce măsuri vor avea pe viitor", a spus Coşea, care a completat notând că viziunea PNL privind restructurarea sectorului bugetar va fi contracarată de realitatea electorală dificilă a anului 2020, când sunt programate loc alegeri locale şi parlamentare.

"Vom asista deci doar la diferite cosmetizări pe ici pe colo" ale aparatului bugetar, a notat el.

La rândul său, analistul Aurelian Dochia a precizat pentru MEDIAFAX că încă de la jumătatea anului era destul de evident că deficitul nu va putea fi menţinut în limita de 3%.

"Acum că ne apropiem de sfârşitul anului iar acest lucru nu mai poate fi ascuns. Ce se va întâmpla mai departe cu procedura de infringement nu este de interes imediat pentru că ştim bine că ea însăşi este îndelungată şi primul lucru care este cerut este ca România să facă un plan pentru a reîncadra în ţinta de 3%. Fără îndoială acest plan va fi făcut şi prezentat Comisiei Europene", spune economistul.

Aurelian Dochia a notat că la momentul actual există o dispută la nivel european pe tema deficitului.

"Italia, care este una din marile economii ale Europei, are problemele astea de mai multă vreme şi discută permanent cu Comisia Europeană, aşa că e puţin probabil ca în cazul României să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt. Avem un respiro chiar dacă ajungem probabil la sfârşitul anului la peste 3%. Nu este bine dar nu văd nicio dramă din chestia asta", a spus acesta.

Dochia a precizat că un deficit pentru dezvoltare, mai mare de 3%, şi-l permit ţările care au costuri de împrumut foarte mici şi care sunt dornice să majoreze investiţiile mai degrabă decât consumul curent şi veniturile.

Referitor la majorarea colectării pe termen scurt analistul consideră că nu se pot lua măsuri cu impact până la finalul anului şi că "anul 2019 este deja jucat".

"Dacă vorbim despre 2020 este un an care din punct de vedere politic pune multe probleme. Sunt alegeri locale, alegeri generale şi nimeni nu se va apuca să facă în anul ăsta ceva revoluţie în materie de fiscalitate şi colectare. Cred că abia după alegerile din anul viitor, din finalul anului, se poate pune problema unor măsuri fiscal-bugetare (corective)", a conchis acesta.

Execuţia bugetară la nouă luni a arătat un deficit bugetar de 2,62% din PIB în condiţiile unor venituri de 228 miliarde de lei. Asta înseamnă că deficitul prevăzut pentru întreg anul 2019, de 2,55% din PIB, a fost depăşit deja. Totodată, veniturile bugetare estimate în bugetul pentru 2019 la finalul anului se ridică la 341,4 miliarde de lei, respective 33,4% din PIB-ul prognozat să crească cu 5,5% la 1.022 de miliarde de lei, creştere care la rândul său s-ar putea dovedi supraestimată la finalul anului.

Spre deosebire de venituri, cheltuielile la finalul anului sunt estimate la 367,5 miliarde de lei. Tendinţa de creştere a cheltuielilor ar fi devenit atât de alarmantă în ultima perioadă, potrivit unei surse, că autorităţile ar fi încercat chiar să reducă atragerea de fonduri europene pentru că statul trebuie să vină cu o cotă parte din finanţarea proiectelor respective.

De asemenea, potrivit premierului Ludovic Orban, alte două "găuri" la buget au fost descoperite de guvernul PNL, respectiv rambursări de TVA întârziate de peste 5 miliarde de lei şi lucrări prin PNDL (n.r. Programul naţional de dezvoltare locală) şi situaţii de lucrări avizate spre decontare de peste 5 miliarde.

De menţionat că o creştere a colectării la nivelul Bulgariei, care colectează circa 30% din PIB, ar duce deficitul la 0% şi efectiv la echilibrarea bugetului. Colectarea din acest an se prognozează să fie cea mai slabă din ultimul deceniu.