ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Aport valutar net de 2,4 miliarde de euro al industriilor bazate pe lemn, în balanţa comercială a României, în 2021(asociaţie)

25 Mai 2022   |   Agerpres

Potrivit specialistului, consumul de lemn de foc este estimat între 14 milioane metri cubi în strategia energetică a României, respectiv 19 milioane tone în viziunea Institutului Naţional de Statistică (INS).

 
 
România înregistrează importuri anuale de lemn brut de 3 milioane de metri cubi, în timp ce aportul valutar net al industriilor bazate pe lemn, în balanţa comercială, a fost de 2,4 miliarde de euro, în 2021, conform datelor prezentate, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, de Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn.
 
"România este un mare importator de lemn brut, cu importuri anuale de 3 milioane metri cubi şi un exportator de produse cu valoare adăugată. Aportul valutar net al industriilor bazate pe lemn a fost de 2,4 miliarde de euro în 2021, o creştere semnificativă faţă de 2020. Acest aport valutar este important în balanţa comercială a ţării. Contrar percepţiei publice, exportul de lemn brut are o pondere valorică de sub 0,16% în exporturile sectorului. Exporturile de cherestea au o pondere de 14% în totalul exporturilor. Practic, din 4,5 miliarde de euro exporturi, peste 80% o reprezintă exporturile de mobilă, binale (uşi şi ferestre), PAL, OSB, MDF, alte produse finite cu valoare adăugată extrem de ridicată. În România, conform datelor INS, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu diferite categorii de biomasă/lemn de foc", a subliniat Tobescu.
 
Potrivit specialistului, consumul de lemn de foc este estimat între 14 milioane metri cubi în strategia energetică a României, respectiv 19 milioane tone în viziunea Institutului Naţional de Statistică (INS).
 
În acest context, calculele Prolemn arată că, pentru substituirea încălzirii pe lemne cu încălzire pe gaze, la costul actual de peste 100 euro/MWh, ar fi necesare importuri anuale de 4 miliarde euro şi investiţii în extinderea reţelei de gaze de 17 miliarde de euro.
 
Totodată, energia din biomasă, bazată pe încălzirea cu lemn de foc a populaţiei, generează 62% din producţia de energie regenerabilă a României, hidroenergia furnizează 24%, energia eoliană 10%, iar cea solară 2,9%.
 
"Structura istorică a consumului de energie termică în sectorul rezidenţial - încălzirea cu lemne a aproape jumătate din sectorul rezidenţial al României - a condus la atingerea ţintelor de producţie de energie regenerabilă în România pentru anul 2020. Ţintele pentru 2030 presupun însă o foarte bună strategie integrată pentru energie şi schimbări climatice, iar biomasa este practic singura formă de energie regenerabilă disponibilă pentru componenta încălzire/răcire în sectorul rezidenţial", a menţionat Cătălin Tobescu, în prezentarea de specialitate.
 
În ceea ce priveşte impactul sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice, prin bilanţul sectorului în balanţa emisiilor gazelor cu efect de seră, datele arată că 24 milioane de tone CO2 înseamnă bilanţ de fixare netă de carbon în păduri şi produse din lemn, iar 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituţie al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
 
"Totalul efectului pădure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri şi produse din lemn, efect de substituţie ale produselor din lemn şi biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO2, care la preţul de piaţă de 80 euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piaţă de 4 miliarde euro anual", susţine Tobescu.
 
Conform asociaţiei de profil, cifra de afaceri a industriilor bazate pe lemn, în România, s-a ridicat la 6,1 miliarde de euro, în 2020, iar dacă sunt incluse şi industria celulozei şi hârtiei suma ajunge la 7,36 miliarde de euro. De asemenea, ponderea în PIB este de 3,38%, iar în industria României de aproximativ 16%.
 
În acest sector munceau 142.438 de angajaţi, din care 40.115 în industria lemnului şi 54.886 în industria mobilei. În acelaşi timp, numărul de companii cu bilanţ în anul 2020, incluse în aceste statistici, era de 13.790, însă aproape 50% dintre companiile din sectorul exploatărilor forestiere înregistrează pierderi.
 
"Tendinţă de concentrare a activităţii către firmele mijlocii şi mari: top 100 de companii concentrează 90% din activitate în industria de prelucrare primară, peste 95% în industria mobilei şi 40% în sectorul de exploatare a lemnului. Marja de profit medie în sectorul forestier şi al industriilor bazate pe lemn este de 7%, mai mică în industria mobilei, de doar 5%", arată informaţiile Prolemn.
 
Judeţele în care industria mobilei reprezintă principala ramură industrială sunt Maramureş şi Satu Mare, în timp ce în judeţele Suceava şi Neamţ industria de prelucrare a lemnului se află în prim plan.
 
Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemnn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, organizaţia numără în prezent 37 de membri, companii din industria de prelucrare a lemnului.
 
Academia Română, Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", Secţia de silvicultură, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn au organizat, miercuri, simpozionul cu tema "Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice şi contribuţia acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030".
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 2389 / 21363
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Studiu Refinitiv | Cum s-au împărțit fuziunile mid-market, în primele 10 luni din 2022, pe firmele de avocatură active și la București. CMS sprintează în regiunea EMEA, tranzacții mai mici și mai puține
Banking & Finance | Avocații NNDKP au asistat clienții în finanțări de cca. 2,8 miliarde de euro, în ultimul an. Cele mai relevante au continuat să fie finanțările sindicalizate în care bănci din România au pus la dispoziția împrumutaților fonduri semnificative pentru capital de lucru. De vorbă cu Alina Radu, Partener și Coordonator al practicii, despre particularitățile proiectelor, apetitul pentru finanțare, echipă și tendințele care se prefigurează
Biroul CMS din București a asistat grupul german All4Labels în achiziția Romprix Exim. O echipă de avocați cu senioritate ridicată a lucrat în tranzacția prin care se configurează liderul pieței locale de imprimare digitală industrială
Schoenherr a asistat CA Immo, iar KPMG Legal a stat alături de Pavăl Holding în cea mai mare tranzacție imobiliară de pe piața locală. CBRE, consultant financiar și imobiliar exclusiv al vânzătorului | Ce avocați au lucrat în achiziția de 377 mil. € și ce spune Karina Pavăl, Vicepreședinte Pavăl Holding, despre echipa de consultanți
Avocații firmei Stratulat Albulescu spun că apar tot mai multe tranzacţii de conţinut social media care, pe lângă valoarea impresionantă, vin la pachet cu implicaţii din perspectivă IP pe mai multe niveluri. De vorbă cu Elena Stan, Managing Associate, despre schimbările semnificative din legislația mărcilor, aspectele provocatoare ale proiectelor din practica de IP și diversitatea portofoliului de clienţi
BONDOC și Asociații, alături de organizatorii Concertului Extraordinar de Anul Nou de la Ateneul Român ǀ Mihaela Bondoc (Partener): Talentul, emoția, dedicarea, merită toată susținerea noastră
Bondoc și Asociații obține câștig de cauză într-un litigiu privind validitatea contractelor încheiate de lanțurile de supermagazine
NNDKP a asistat cu succes Enel într-un litigiu fiscal complex privind deductibilitatea amortizării fiscale aferente unor active corporale dobândite prin transfer de la clienți
Arbitrajul ICSID cerut de Plaza Centers NV, dezvoltator imobiliar care cere statului român să compenseze pierderi de cca. 383 mil. € în proiectul Dâmbovița Center, intră în line dreaptă după numirea arbitrilor. România a mers pe mâna unui profesor emerit al Universității Sorbona, reclamanții au ales un canadian, iar președintele Tribunalului este un lord englez
Statul a bugetat aproape o jumătate de milion de euro, anul acesta, pentru arbitrajul în care 15 firme și 28 de persoane fizice din 7 țări au chemat România la ICSID. Ce onorarii primesc firmele care asigură apărarea României în acest dosar în care investitorii susțin că au avut pierderi considerabile și au pretenții de 213 mil. €
Activitate intensă pentru avocații de concurență de la PNSA, firmă evidențiată de directoarele internaționale în această arie de practică. Despre lista priorităților Consiliului Concurenței, proiectele în care sunt implicați avocații și cele mai sensibile reglementări de care firmele trebuie să țină seama, într-o discuție cu partenerul Mihaela Ion
Stratulat Albulescu a asistat Reorg în legătură cu achiziția furnizorului de tehnologie modernă - FinDox
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...