Aport valutar net de 2,4 miliarde de euro al industriilor bazate pe lemn, în balanţa comercială a României, în 2021(asociaţie)

 

"România este un mare importator de lemn brut, cu importuri anuale de 3 milioane metri cubi şi un exportator de produse cu valoare adăugată. Aportul valutar net al industriilor bazate pe lemn a fost de 2,4 miliarde de euro în 2021, o creştere semnificativă faţă de 2020. Acest aport valutar este important în balanţa comercială a ţării. Contrar percepţiei publice, exportul de lemn brut are o pondere valorică de sub 0,16% în exporturile sectorului. Exporturile de cherestea au o pondere de 14% în totalul exporturilor. Practic, din 4,5 miliarde de euro exporturi, peste 80% o reprezintă exporturile de mobilă, binale (uşi şi ferestre), PAL, OSB, MDF, alte produse finite cu valoare adăugată extrem de ridicată. În România, conform datelor INS, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu diferite categorii de biomasă/lemn de foc", a subliniat Tobescu.

 

Potrivit specialistului, consumul de lemn de foc este estimat între 14 milioane metri cubi în strategia energetică a României, respectiv 19 milioane tone în viziunea Institutului Naţional de Statistică (INS).

 

În acest context, calculele Prolemn arată că, pentru substituirea încălzirii pe lemne cu încălzire pe gaze, la costul actual de peste 100 euro/MWh, ar fi necesare importuri anuale de 4 miliarde euro şi investiţii în extinderea reţelei de gaze de 17 miliarde de euro.

 

Totodată, energia din biomasă, bazată pe încălzirea cu lemn de foc a populaţiei, generează 62% din producţia de energie regenerabilă a României, hidroenergia furnizează 24%, energia eoliană 10%, iar cea solară 2,9%.

 

"Structura istorică a consumului de energie termică în sectorul rezidenţial - încălzirea cu lemne a aproape jumătate din sectorul rezidenţial al României - a condus la atingerea ţintelor de producţie de energie regenerabilă în România pentru anul 2020. Ţintele pentru 2030 presupun însă o foarte bună strategie integrată pentru energie şi schimbări climatice, iar biomasa este practic singura formă de energie regenerabilă disponibilă pentru componenta încălzire/răcire în sectorul rezidenţial", a menţionat Cătălin Tobescu, în prezentarea de specialitate.

 

În ceea ce priveşte impactul sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice, prin bilanţul sectorului în balanţa emisiilor gazelor cu efect de seră, datele arată că 24 milioane de tone CO2 înseamnă bilanţ de fixare netă de carbon în păduri şi produse din lemn, iar 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituţie al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.

 

"Totalul efectului pădure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri şi produse din lemn, efect de substituţie ale produselor din lemn şi biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO2, care la preţul de piaţă de 80 euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piaţă de 4 miliarde euro anual", susţine Tobescu.

 

Conform asociaţiei de profil, cifra de afaceri a industriilor bazate pe lemn, în România, s-a ridicat la 6,1 miliarde de euro, în 2020, iar dacă sunt incluse şi industria celulozei şi hârtiei suma ajunge la 7,36 miliarde de euro. De asemenea, ponderea în PIB este de 3,38%, iar în industria României de aproximativ 16%.

 

În acest sector munceau 142.438 de angajaţi, din care 40.115 în industria lemnului şi 54.886 în industria mobilei. În acelaşi timp, numărul de companii cu bilanţ în anul 2020, incluse în aceste statistici, era de 13.790, însă aproape 50% dintre companiile din sectorul exploatărilor forestiere înregistrează pierderi.

 

"Tendinţă de concentrare a activităţii către firmele mijlocii şi mari: top 100 de companii concentrează 90% din activitate în industria de prelucrare primară, peste 95% în industria mobilei şi 40% în sectorul de exploatare a lemnului. Marja de profit medie în sectorul forestier şi al industriilor bazate pe lemn este de 7%, mai mică în industria mobilei, de doar 5%", arată informaţiile Prolemn.

 

Judeţele în care industria mobilei reprezintă principala ramură industrială sunt Maramureş şi Satu Mare, în timp ce în judeţele Suceava şi Neamţ industria de prelucrare a lemnului se află în prim plan.

 

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemnn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, organizaţia numără în prezent 37 de membri, companii din industria de prelucrare a lemnului.

 

Academia Română, Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", Secţia de silvicultură, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn au organizat, miercuri, simpozionul cu tema "Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice şi contribuţia acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030".