BNR: Se prefigurează o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri

 

"Se prefigurează însă o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat în repetate rânduri membrii Consiliului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţiile în care potenţiala ţintă de deficit bugetar pentru 2021 şi unele măsuri anunţate/adoptate deja de noul Guvern - precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar - fac probabilă iniţierea în acest an a necesarei consolidări bugetare, cu implicaţii favorabile inclusiv asupra primei de risc suveran şi, în final, asupra costurilor de finanţare. Persistă totuşi incertitudini semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea şi instrumentele consolidării bugetare din acest an şi în perspectivă, au convenit membrii Consiliului, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condiţiile creşterii ample, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în 2020, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor de sprijin adoptate, dar şi ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent", menţionează sursa citată.

 

Potrivit BNR, s-a reiterat că, din punct de vedere al impactului economic, este esenţială contragreutatea dată de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, agreate la nivelul UE.

 

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au convenit că pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei - marginală în primul interval, faţă de întreruperea sau contracţia uşoară previzionate anterior, şi relativ dinamică în primele trei luni din 2021, dar vizibil încetinită în raport cu prognoza precedentă. Drept urmare, în loc să staţioneze, gap-ul negativ al PIB continuă probabil să se restrângă lent în această perioadă, rămânând totuşi la valori ceva mai joase decât cele anticipate anterior, dată fiind închiderea lui uşor sub aşteptări, deşi deosebit de consistentă, din trimestrul III 2020, au remarcat membrii Consiliului.

 

"S-a observat totodată că, potrivit celor mai recente date statistice, redresarea economică din trimestrul IV 2020 - mult încetinită faţă de intervalul anterior şi implicând o reamplificare uşoară a declinului în termeni anuali al economiei - îşi accentuează caracterul inegal din perspectivă structurală, în contextul reacutizării pandemiei de coronavirus şi al noilor restricţii instituite pe plan intern şi în alte ţări din UE, mai puţin severe totuşi decât cele din primul val. Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracţia suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 şi rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au reamplificat considerabil scăderea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producţia industrială şi-a cvasi-întrerupt tendinţa de restrângere a declinului în termeni anuali", se spune în document.

 

La rândul său, deficitul comercial şi-a redus substanţial contracţia faţă de lunile similare din 2020, în condiţiile unei atenuări ceva mai pronunţate a declinului anual al importurilor, comparativ cu cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii. Inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul faţă de perioada similară a anului trecut.

 

"În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri crescute vin din mediul extern, au subliniat membrii Consiliului, date fiind creşterea îngrijorătoare a ratei de infectare cu coronavirus în unele ţări europene şi reînăsprirea recentă a restricţiilor de mobilitate, inclusiv în contextul apariţiei unor tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate, de natură să întârzie recuperarea economică în zona euro, probabil până când campaniile de vaccinare îşi vor arăta efectele", se spune în minuta BNR.

 

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică reducerea cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, ţinând cont inclusiv de decalajele de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară.

 

"S-a considerat că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5% ą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare", se mai arată în document.