CNPP: 9.345 de beneficiari de pensii de serviciu, în noiembrie, în creştere cu 2% faţă de 2018

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii noiembrie 2019, de 9.345, în creştere cu circa 2% (plus 174 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Cei mai mulţi, respectiv 3.861, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie, respectiv 18.668 lei, din care 17.363 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 845 de persoane. Pensia medie era de 5.550 lei, din care 3.078 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 792 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.545 de lei (2.597 lei de la bugetul de stat).

Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.444 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 10.910 lei, din care 7.388 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 606 persoane, media fiind de 7.786 lei, din care 3.832 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.797 pensionari, pensia medie fiind de 4.411 lei, din care 2.499 lei suportaţi din bugetul de stat.

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a început, marţi, dezbaterile asupra a două proiecte de lege privind eliminarea pensiilor speciale, iniţiate de PNL şi, respectiv, USR, reprezentanţii mai multor sindicate şi asociaţii solicitând respingerea actelor normative. După mai mult de două ore de dezbateri, deputaţii din comisie au hotărât amânarea luării unei decizii.

Guvernul susţine eliminarea tuturor pensiilor speciale de serviciu, cu excepţia celor militare, a precizat secretarul de stat în Ministerul Muncii, Ioana Constantin. "Credem în principiul contributivităţii", a spus aceasta.

Deputatul PNL Cristian Buican, iniţiator al unuia dintre proiecte, a propus eliminarea tuturor pensiilor de serviciu, cu excepţia pensiei militarilor.

"Este o iniţiativă care apără un principiu că toţi suntem egali în faţa legii şi nimeni nu trebuie să fie privilegiat. Toate legile speciale au creat categorii de pensionari privilegiaţi care mănâncă aproximativ 9 miliarde de lei, în timp ce cealaltă categorie care se pensionează pe legea contributivităţii beneficiază de mai puţini bani pe persoană. (...) Considerăm că cetăţenii români trebuie să fie egali în faţa legii, de aceea principiul contributivităţii trebuie să stea la baza construirii pensiilor, inclusiv pensiile pentru parlamentari. Trebuie aduse modificări astfel încât pensionarul să beneficieze de contributivitatea sa. 90% dintre cetăţeni doresc ca Parlamentul să elimine pensiile speciale", a arătat Buican.

Deputatul USR Cristian Seidler a precizat că proiectul iniţiat de el prevede abrogarea tuturor pensiilor speciale, cu excepţia celor ale militarilor şi magistraţilor, pentru care propune plafonarea.

"De ce nu am avea pensii speciale şi pentru asistente şi pentru medici şi ar urma enumerarea tuturor categoriilor că toate aduc un aport deosebit? (...) Există situaţii în care persoane au pensii mai mari decât venitul. Se încurajează nemunca. Nu se poate să ai o pensie mai mare decât atunci când lucrai", a menţionat Seidler.

La dezbateri, reprezentanţii mai multor asociaţii şi sindicate au cerut respingerea celor două proiecte de lege.