Indicele BCR PMI: Sectorul prelucrător din România a rămas sub presiune în luna septembrie

Sectorul prelucrător din România a rămas sub presiune în luna septembrie, condiţiile de desfăşurare a activităţii deteriorându-se la cel mai pronunţat ritm din februarie până în prezent, se arată în Raportul privind indicele BCR PMI.

Potrivit documentului citat, condiţiile slabe ale cererii au jucat un rol important în declinul susţinut. Atât noile comenzi primite, cât şi volumele de producţie au scăzut în ritm accelerat în septembrie. Cel mai important, probabil, nivelurile de ocupare a forţei de muncă au scăzut într-un ritm record. Într-o notă ceva mai pozitivă, respondenţii au asociat în mod frecvent scăderea numărului de angajaţi cu plecările voluntare şi mai puţin cu reducerile de personal instigate de companii. Din cauza cererii scăzute de achiziţii, presiunile asupra costurilor au fost cele mai reduse din decembrie anul trecut, iar inflaţia costurilor a fost doar marginală.

Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, ocuparea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.

Un indice PMI peste pragul de 50 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50 de puncte demonstrează o deteriorare.

La 47,3 în septembrie, în scădere de la 48,4 în august, indicele principal a înregistrat o contracţie pentru a treia lună la rând. Patru din cele cinci componente ale indicelui PMI au imprimat influenţe direcţionale negative în septembrie. Stocurile de achiziţii au contracarat tendinţa generală, însă au înregistrat totuşi o contracţie.

Conform sursei citate, principala presiune în ceea ce priveşte declinul a provenit din reaccelerarea ritmurilor de scădere a producţiei din industria prelucrătoare şi a comenzilor noi, ambele înregistrând cele mai rapide scăderi din februarie. Respondenţii au dat vina pe condiţiile scăzute ale cererii, în parte din cauza bugetelor limitate ale clienţilor. În conformitate cu tendinţa pentru totalul comenzilor noi, vânzările la export au scăzut într-un ritm mai accentuat în cursul lunii.

Între timp, nivelurile de forţă de muncă din fabrici au scăzut cu cea mai rapidă rată înregistrată în septembrie. Dovezile empirice au sugerat că pierderile de locuri de muncă reflectă deseori plecările voluntare, cu unele menţiuni privind alinierea nivelurilor de ocupare a forţei de muncă la volumul de muncă. În acelaşi timp, producătorii au reuşit în continuare să reducă numărul de comenzi în curs de finalizare, deşi într-un ritm uşor
mai lent decât în august.

În ceea ce priveşte achiziţiile, cele mai recente date ale sondajului au indicat o nouă scădere a cantităţilor de achiziţii efectuate. Cu toate acestea, declinul din septembrie a fost doar modest şi cel mai lent din trimestrul al treilea. Între timp, stocurile de factori de producţie au scăzut din nou, însă într-un ritm mai lent în cursul lunii.

În ciuda scăderii cererii de factori de producţie, termenele de livrare ale furnizorilor au continuat să se prelungească în septembrie, aşa cum s-a întâmplat de la începutul colectării datelor.

În ceea ce priveşte preţurile, scăderea cererii de factori de producţie a condus la o răcire suplimentară a presiunilor asupra costurilor în septembrie. Deşi puternică, rata inflaţiei costurilor a fost cea mai puţin pronunţată de la începutul anului. O parte din povara costurilor mai mari a fost transferată clienţilor prin creşterea preţurilor de vânzare. Cu toate acestea, taxele au crescut doar marginal.

Aşteptările producătorilor cu privire la producţia viitoare au fost în mare măsură optimiste în septembrie. Aproximativ jumătate dintre companii au fost încrezătoare în creşterea volumelor de producţie de la nivelurile actuale. Planurile de extindere, activităţile de marketing, publicitatea şi investiţiile în utilaje s-au numărat printre motivele care au stat la baza previziunilor optimiste. Acestea fiind spuse, aşteptările au fost în continuare slabe în raport cu standardele istorice.

"Încă o lună de scădere pentru industria prelucrătoare românească, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare ajungând la valoarea de 47,3 în septembrie. Această valoare este mai mică faţă de luna precedentă şi este şi sub pragul de 50, fapt ce indică o scădere a activităţii economice din acest sector în septembrie faţă de august. Cererea rămâne scăzută, după cum sugerează şi componenta de comenzi noi din PMI, fapt ce afectează şi producţia, dar şi nevoia de forţă de muncă. Cererea externă mai ales continuă să fie slabă, iar şi mai important, economia Germaniei nu arată semne de redresare. Sectorul manufacturier românesc este foarte legat de economia germană, cu aproape 50% din producţia dintr-o anumită lună având pe primul loc în topul destinaţiilor de export această ţară", a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR, citat în comunicat.