Inflaţia şi creşterea costurilor provoacă îngrijorări în rândul organizaţiilor din România (studiu)

 

"Inflaţia şi presiunea asupra costurilor a fost un factor menţionat în special de companiile din România şi Bulgaria - ţara noastră cu 81%, iar vecinii noştri - 69%. Avem de ce, pentru că în august 2022, România avea o inflaţie de 13%, iar Bulgaria de 14,9%. În schimb, în Germania, problema disponibilităţii şi a abilităţilor forţei de muncă a ocupat locul 1. Ce măsuri sunt luate pentru păstrarea angajaţilor într-o organizaţie? 65% spun că au flexibilizat programul de muncă, în timp ce 40% au oferit compensaţii şi beneficii", a precizat Andreea Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

 

Pentru a afla cum reuşesc organizaţiile să facă faţă provocărilor aduse de munca hibridă, retenţia talentelor şi managementul schimbării, BusinessMark, în parteneriat cu LS-S Leadership Support şi Camera de Comerţ şi Industrie Germano-Bulgară, au demarat în această vară un studiu online de amploare, la care au participat reprezentanţi din peste 250 de companii din România, Bulgaria şi Germania, din 27 de industrii.

 

"Studiul scoate la iveală aspecte importante despre atitudinea companiilor în faţa momentelor dificile pe care le traversăm. Este interesant să vedem cum companiile s-au adaptat la mediul de lucru hibrid, dar şi cum ţin pasul cu trendurile şi tehnologia. De asemenea, este interesant să vedem perspective similare în România şi Bulgaria, în cazul celor mai multe elemente studiate, dar diferite, în unele situaţii, în Germania. Aceste diferenţe ne ajută să avem o înţelegere mai profundă, mai complexă", a mai adăugat Andreea Drăgan.

 

Inspirate de cât de rapid s-au adaptat angajaţii la mediul de lucru virtual, companiile au realizat că există multe beneficii în adoptarea unui model de muncă hibrid. Este, însă, evident că şi aşteptările s-au schimbat, iar retenţia angajaţilor şi atragerea de noi talente au devenit mai dificile. Noul mediu de lucru este mai flexibil, mai hibrid, permiţându-le angajaţilor să lucreze şi să colaboreze atât în mod virtual, cât şi fizic, iar organizaţiilor să se adapteze mai rapid la schimbare, arată studiul citat.

 

Astfel, pentru companii, cele mai mari îngrijorări sunt, anul acesta: inflaţia sau creşterea costurilor (70%), disponibilitatea forţei de muncă (49%), problemele din lanţul de aprovizionare (34%), disponibilitatea personalului angajat (30%), războiul din Ucraina (22%).

 

Cu toate acestea, anul 2022 a atras după sine numeroase provocări, pe care liderii sunt nevoiţi să le gestioneze în acest nou model de muncă, ce este hibrid. 51% dintre respondenţi spun că principala problemă adusă de munca remote este relaţia leadership-ului cu angajaţii, cât şi lipsa unui sistem de evaluare. În acelaşi timp, 38% dintre participanţii la studiu sunt de părere că atitudinea managerilor faţă de leadership-ul hibrid reprezintă o provocare serioasă.

 

De asemenea, conexiunea cu angajaţii este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă liderii, în gestionarea unui mediul de lucru hibrid. "Mai mult de atât, 38% dintre respondenţi sunt de părere că liderilor le lipseşte viziunea pentru a conduce organizaţia spre un mod de lucru hibrid, în timp ce 33% susţin că liderii nici nu au skillurile sau instrumentele (25%) necesare pentru a lua astfel de măsuri. Doar 26% dintre companii investesc în tehnologie care să încurajeze schimbarea la nivel organizaţional. Dintre aceştia, doar 26% susţin că organizaţiile lor au avut în derulare sau au finalizat programe pentru implementarea schimbării, în timp ce 26% susţin că organizaţiile lor au planuri concrete pentru a implementa schimbarea", se menţionează în studiu.

 

Cu toate că organizaţiile încep să devină conştiente de importanţa instrumentelor de HR analytics / importanţa datelor în departamentul de HR, doar 25% dintre respondenţi spun că organizaţiile au adoptat noi tehnologii, precum inteligenţa artificială, pentru a înţelege ce s-ar putea întâmpla în viitor.

 

Potrivit documentului, astfel de unelte s-ar putea dovedi utile şi în atragerea de noi talente sau în strategia de retenţie a angajaţilor, în condiţiile în care 73% din organizaţiile din România, Bulgaria şi Germania întâmpină probleme în păstrarea angajaţilor, ca urmare a aşteptărilor salariale din ce în ce mai mari ale acestora.

 

Nu în ultimul rând, jumătate dintre organizaţii consideră că atragerea de noi angajaţi s-a înrăutăţit în acest an.

 

"Atunci când vine vorba despre decizia de a rămâne într-o organizaţie, angajaţii au aşteptări salariale mai mari, consideră 73% dintre respondenţi, în timp ce 15% spun că angajaţii au aşteptări mai mari în ceea ce priveşte cultura organizaţională. Tot mai multă semnificaţie capătă şi scopul şi sensul pe care angajaţii îl au la locul de muncă, sunt de părere 13% dintre participanţii la studiu, în timp ce 19% susţin că angajaţii deplâng lipsa oportunităţilor de dezvoltare", se menţionează în studiul realizat de BusinessMark.

 

Aceştia îşi doresc mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte modul în care lucrează, de unde şi când, sunt de părere 65% dintre participanţii la studiu, în timp ce pentru 40% spun că pentru angajaţii lor sunt foarte importante compensaţiile şi beneficiile. Oportunităţile de dezvoltare continuă sunt şi ele importante pentru angajaţi, spun 28% dintre respondenţi, în timp ce 29% precizează că angajaţii îşi doresc un work-life balance.

 

"Părerea unanimă a respondenţilor români, bulgari şi germani este că angajamentele de muncă flexibilă şi concediile suplimentare plătite sunt factori cheie în realizarea unui echilibru muncă-viaţă şi retenţia angajaţilor, astfel că a crescut cu 10% numărul companiilor din Germania şi România care au în vedere reducerea orelor de muncă pentru angajaţi, spre deosebire de companiile din Bulgaria", relevă studiul citat.

 

Studiul "Munca hibridă este noua provocare. Cum ne pregătim companiile pentru schimbările ce sunt preconizate?" a fost realizat online de BusinessMark, în parteneriat cu LS-S Leadership Support şi Camera de Comerţ şi Industrie Germano-Bulgară în România, Bulgaria şi Germania. Au participat reprezentanţi din peste 250 de companii de dimensiuni medii, din 27 de industrii.