Presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat ar putea creşte în perspectivă (Minuta BNR)

În ceea ce priveşte piaţa muncii, reprezentanţii BNR au arătat că actualele date relevă atât descreşteri ale efectivului salariaţilor din economie în lunile aprilie şi mai, cât şi o scădere a ratei şomajului BIM pe ansamblul trimestrului II, după majorarea acesteia la 6% în trimestrul precedent, în timp ce sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire abruptă, şi generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o nouă scădere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii. Acestea din urmă semnalizează o reaccentuare a tendinţei de detensionare a pieţei în perspectivă apropiată, au punctat unii membri ai Consiliului.

Potrivit băncii centrale, ritmul creşterii salariilor şi a costurilor salariale rămâne însă ridicat din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe. Dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal pe economie şi cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-au menţinut pe palierul de două cifre în aprilie-mai, în condiţiile în care prima a continuat să descrească lent, iar cea de-a doua şi-a corectat doar parţial saltul consemnat în trimestrul I 2025.

Referitor la evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în prima jumătate a orizontului de prognoză, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ca urmare a expirării, la 1 iulie, a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi în condiţiile majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie.

Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să consemneze un amplu salt în trimestrul III 2025, iar în următoarele trei trimestre să se reducă relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă şi situată mult deasupra limitei de sus a intervalului ţintei. Ea va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, şi va descreşte apoi gradual, reintrând şi coborând tot mai mult în interiorul intervalului ţintei spre finele orizontului proiecţiei.

"Astfel, rata anuală a inflaţiei va atinge probabil un vârf de 9,2 la sută în septembrie 2025 şi se va situa la 8,8 la sută în decembrie 2025, mult peste valoarea de 4,6 la sută din prognoza precedentă, dar va coborî la 3 la sută în decembrie 2026, uşor sub nivelul de 3,2 la sută anticipat anterior, şi la 2,7 la sută în iunie 2027", susţine banca centrală.

În ceea ce priveşte presiunile factorilor fundamentali, s-a convenit că acestea vor rămâne inflaţioniste pe orizontul apropiat de timp - dată fiind mai ales persistenţa presiunilor costurilor salariale din sectorul privat -, dar apoi vor deveni mai pregnant dezinflaţioniste decât s-a anticipat anterior, în condiţiile intensificării lor progresive. "Argumentul major l-a constituit perspectiva adâncirii relativ alerte a deficitului de cerere agregată în următoarele şase trimestre, şi considerabil mai pronunţate decât s-a previzionat anterior, pe fondul creşterii probabil mai modeste a economiei în 2025-2026 comparativ cu proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august a anului curent. Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei la niveluri înalte timp de patru trimestre, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin creşterea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial", precizează documentul citat.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că un astfel de context este de natură să reducă semnificativ riscul ca puseul inflaţionist provocat de şocurile pe partea ofertei din trimestrul III 2025 să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze astfel efecte secundare, subliniind însă necesitatea monitorizării atente a tuturor evoluţiilor, având în vedere inclusiv comportamentul inflaţiei din ultimii ani.