Program de guvernare: menţinerea cotei unice, corectări de acte normative, precum OUG 114, restructurarea ANAF

Politicile fiscale şi bugetare din Programul de guvernare al PNL se bazează pe menţinerea cotei unice de impozitare şi prevede, printre altele, revizuirea şi corectarea unor acte normative, cum este OUG 114, eliminarea supraccizei la carburanţi sau restructurarea ANAF.

Politicile fiscale şi bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe şi alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanţarea exercitării funcţiilor sale prevăzute prin Constituţia României şi legile în vigoare; să susţină un mediu de afaceri favorabil şi predictibil, precum şi unele procese pozitive pentru o creştere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilităţii economiei româneşti, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluţia ciclurilor economice, arată documentul.

Evaziunea fiscală şi un ANAF aflat în continuă reorganizare au determinat ca România să înregistreze cea mai mare pierdere de TVA, faţă de potenţial, din Uniunea Europeană. Bulgaria, în condiţii comparabile de cotă, încasează din TVA cu cca 3 puncte procentuale din PIB mai mult decât România. La dimensiunea actuală a PIB românesc, aceste 3 puncte procentuale ar însemna peste 30 de miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului consolidat sunt dominate de salarii şi pensii, care au ajuns la peste 20 la sută din PIB şi sunt în creştere; subfinanţarea instituţiilor statului, inclusiv a autorităţilor administrative locale, afectează funcţionalitatea acestora, iar investiţiile publice înregistrează cel mai mic ritm de realizare din ultimii 15 ani. Lipsa de predictibilitate a politicii fiscale şi bugetare a devenit pentru mediul de afaceri un obstacol major în deciziile de investiţii, iar unele reglementări adoptate la sfâşitul anului trecut, fără consultarea mediului de afaceri, în special în domeniul energetic, al telecomunicaţiilor şi în cel financiar, au condus efectiv la stoparea unor procese de investiţii în curs.

Limita de 3% din Produsul Intern Brut pentru deficitul bugetar, reprezentând unul dintre criteriile care trebuie respectate pentru pregătirea trecerii la Zona Euro, a fost considerată de către PSD drept o ţintă de atins, indiferent de faza ciclului economic în care se află economia României. Ca atare, în perioada 2017-2018, guvernarea PSD a înregistrat deficite bugetare de 3% din PIB, deşi creşterea economică a fost peste potenţial. Caracterul pro ciclic al politicii fiscal şi bugetare a guvernării PSD, menţinut şi în anul 2019, nu a făcut decât să contribuie la vulnerabilizarea economiei româneşti, prin accentuarea dezechilibrelor economice.

În viziunea PNL, politicile fiscale şi bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunţate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe menţinerea cotei unice de impozitare.

Pe termen scurt, programul propune încheierea exerciţiului bugetar pe anul 2019 cu limitarea depăşirii ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB, definitivarea proiectelor de legi ale bugetului de stat şi bugetului dsigurărilor sociale de stat pentru 2020 cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, precum şi definitivarea programului de investiţii cu finanţare din fondurile publice, concentrând fondurile disponibile pentru finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în curs de execuţie, alături de revizuirea şi corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie - OUG 114/2018 (şi OUG care o modifică-19/2019, 43/2019), legea split TVA, eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time, eliminarea supraccizei la carburanţi.

Programul promite pregătirea unor reforme structurale în domeniul fiscal şi bugetar care vor contribui la o creştere economică sustenabilă pe termen mediu şi lung, printre care respectarea predictibilităţii politicii fiscale şi bugetare, restructurarea ANAF, întărirea cooperării cu autorităţile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană şi cu alte instituţii internaţionale, instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare şi calibrare a opţiunilor de politici fiscale şi bugetare, precum şi programarea multianuală a invesţiilor publice, indiferent de sursa de finanţare

Restructurarea ANAF va fi făcută astfel încât instituţia să îşi exercite atribuţiile fără interferenţa factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale şi să promoveze principiul conformării voluntare în relaţia cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relaţiei contribuabil-autoritate fiscală;

Programul mai prevede modificarea Legii finanţelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităţilor publice locale, astfel ca până la 80% din redevenţele obţinute din exploatarea resurselor naturale, precum şi impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităţilor publice locale, precum şi întărirea activităţii instituţiilor de control în domeniul finanţelor publice.