România a înregistrat în 2020 mai puţine evenimente seismice,dar a crescut numărul cutremurelor de cel puţin 3 grade

 

În 2020, pe teritoriul României, 111 cutremure au avut o magnitudine-moment (Mw) mai mare sau egală cu 3 şi s-au produs în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 63,7 şi 196 km, două cutremure cu Mw mai mare sau egală cu 3 au avut loc în zona Sinaia, la adâncimi de 64 şi, respectiv, 65,8 km, iar cinci astfel de cutremure au fost consemnate în alte zone seismice, la adâncimi între 0 şi 22,6 km.

 

"Numărul total de evenimente seismice din 2020 a fost mai mic decât în anii precedenţi (1.299 cutremure în 2019 şi 1.343 cutremure în 2018), dar numărul de cutremure cu Mw mai mare sau egală cu 3 a fost mai mare, deşi ele nu au fost semnificative ca magnitudine (118 în 2020 faţă de 103 în 2019 şi 86 în 2018). Activitatea de cercetare ştiinţifică, bazată în analiză şi pe multe alte tipuri de date, urmează a evidenţia dacă există o concluzie clară în ceea ce priveşte implicaţiile evoluţiei seismo-tectonice. Oricum, relevanţa statisticii cutremurelor produse în anul 2020 în emiterea unor ipoteze cu privire la posibilitatea producerii unui cutremur major într-un anumit interval de timp este foarte limitată", se arată în Retrospectiva cutremurelor produse în anul 2020 în România, realizată de INCDFP.

 

Cel mai puternic cutremur înregistrat a fost cel din data de 31 ianuarie 2020, având Mw de 4,8, la ora locală 03:26, produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 118,2 km.

 

În 2020 au avut loc cutremure care au fost resimţite de către populaţie, dar niciunul dintre ele nu a fost suficient de puternic pentru a provoca pagube moderate (pentru pagube minore probabilitatea fiind, de asemenea, foarte scăzută).

 

Conform datelor institutului, au avut loc şi cutremure cu magnitudine Mw mai mare sau egală cu 3 în alte zone decât Vrancea, cunoscute totuşi pentru potenţialul lor seismic moderat, precum Sinaia sau Vaslui, însă 94% dintre acestea (reprezentând însă 19,6% din totalul evenimentelor seismice identificate) au avut loc în zona Vrancea.

 

În România există şi zone seismice unde pot avea loc cutremure crustale (de suprafaţă) cu caracter distructiv precum Banat, Danubius, Făgăraş-Câmpulung sau Crişana-Maramureş, spun specialiştii.

 

"În zona Vrancea, cutremurele de adâncime intermediară se produc în mod regulat - la interval de maxim câteva zile. Acesta este un fenomen normal pentru această zonă, deşi este greu de spus cât de mult indică sau nu apropierea de un următor cutremur major. La anumite intervale de timp mai mari se produc şi cutremure crustale (de suprafaţă) mai însemnate, inclusiv în zone mai puţin cunoscute publicului din punct de vedere al seismicităţii. Importanţa Reţelei Seismice Naţionale, care are în componenţă senzori de ultimă generaţie instalaţi în numeroase amplasamente de pe teritoriul României, precum şi a tehnicilor avansate de prelucrare şi analiză a datelor înregistrate, este incontestabilă. În acest fel creşte semnificativ capacitatea de detectare şi de localizare a evenimentelor seismice, atât naturale (cutremure), cât şi artificiale (explozii)", menţionează institutul.