Şase organizaţii din societatea civilă au transmis Preşedinţiei un apel la transformarea digitală a României

Potrivit sursei citate, transformarea digitală reprezintă şansa noastră de a reseta relaţia dintre stat şi cetăţean, iar mandatul prezidenţial 2025-2030 poate deveni platforma acestui nou contract social digital, în care administraţia publică este eficientă, transparentă şi umană.

"Nu mai putem construi pe promisiuni generale, ci pe paşi concreţi, urmăriţi şi respectaţi, eliminând abordarea fragmentară existentă (...) Preşedintele poate susţine reformele. Dar poate face mai mult. Poate coagula consensul politic, instituţional şi societal în jurul acestei reforme sistemice. Pentru a transforma această viziune în realitate, vă aducem în atenţie propunerile noastre cheie pentru consultare şi co-creare", se subliniază în document.

Reprezentanţii celor şase organizaţii-semnatare susţin crearea unui post de consilier prezidenţial pentru Transformare Digitală, precum şi a unui Consiliul Prezidenţial pentru Transformare Digitală, "care să funcţioneze ca spaţiu de articulare între stat şi actorii din mediul privat şi societatea civilă".

De asemenea, ar fi nevoie de înfiinţarea Reţelei Diplomatice pentru Transformare Digitală, formată din personal diplomatic şi consular aflat la post în capitalele-cheie europene şi globale, pentru a integra priorităţile digitale în acţiunea diplomatică, şi a facilita preluarea de bune practici de la ţările gazdă, prioritizând identificarea de tehnologii emergente aplicabile serviciilor publice româneşti.

Alte solicitări ale societăţii civile fac referire la: o reformă a guvernanţei transformării digitale din cadrul Executivului, cu obiectivul delimitării clare a atribuţiilor şi responsabilităţilor, oferirii legitimităţii necesare acestora pentru coordonarea interministerială în domeniu, dar şi iniţierea unui Pact Naţional pentru Digitalizarea României, semnat de partidele politice, administraţia publică centrală şi locală şi societatea civilă, pentru asigurarea continuităţii şi a unui cadru coerent de implementare.

La acestea se adaugă digitalizarea ANAF şi combaterea marii evaziuni fiscale. digitalizarea sistemului de sănătate, corelarea educaţiei cu piaţa muncii, reducerea duratei proceselor şi eficientizarea serviciilor consulare.

"Considerăm esenţial ca implementarea acestor angajamente pentru transformarea digitală să fie însoţită de un mecanism public de monitorizare, cu indicatori clari de progres, rapoarte periodice şi consultări transparente. Este un test de viziune şi de guvernanţă pentru România anului 2030, iar noi, organizaţiile semnatare, ne exprimăm angajamentul ferm de a contribui activ, cu toată expertiza noastră, la transpunerea acestor direcţii în realitate şi la reconstruirea încrederea românilor în stat - câte un e-serviciu pe rând. Ştim că digitalizarea nu se face cu lozinci, ci cu paşi clari, urmaţi cu perseverenţă. Suntem pregătiţi să sprijinim echipele instituţionale cu soluţii, analize, propuneri de proiecte şi resurse concrete", au transmis organizaţiile ce reprezintă societatea civilă.