Bolojan: Ținta este să angajăm răspunderea Guvernului în Parlament pe reforma administrației înainte de 1 februarie

Guvernul vrea să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației publice locale și centrale, la pachet cu măsurile de relansare economică, înainte de data de 1 februarie, a declarat premierul Ilie Bolojan.

El a fost întrebat, vineri, dacă angajarea răspunderii Guvernului în Parlament pentru reforma administrației publice locale și centrale, la pachet cu măsurile de relansare economică, va fi amânată pentru luna februarie.

'Procedura de angajare a răspunderii este o procedură care durează mai multe zile. Atunci când am spus că în prima parte a lunii februarie, am luat în calcul angajarea răspunderii înainte de data de 1 februarie și derularea procedurii, închiderea procedurii în prima parte a lunii februarie. Deci, ținta este să angajăm răspunderea Guvernului înainte de data de 1 februarie. E o problemă, pur și simplu, de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară. De luni într-o săptămână începe activitatea parlamentară și atunci este și o logică de a nu mai face încă o ședință cu câteva zile înainte, la finalul săptămânii', a afirmat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.

În context, el a mai fost întrebat dacă există 'fisuri' la nivelul coaliției de guvernare și în cazul unei moțiuni de cenzură pot apărea parlamentari ai coaliției care să sprijine un astfel de demers.

'Susținerea Guvernului, în afară de declarațiile publice, se testează în Parlament și atunci când Guvernul își va asuma răspunderea, va fi testul de susținere parlamentară. În condițiile în care se depune moțiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă și se va testa această susținere', a mai declarat Bolojan.

În context, el a menționat și câteva dintre măsurile de relansare economică pe care Guvernul urmează să-și angajeze răspunderea în pachetul care va cuprinde și reforma administrației publice.

'În discuția pe care am avut-o, aceste două proiecte ar urma să fie adoptate în același pachet. Noi, ca țară, în afară de a ne corecta acumulările negative bugetare pe care le-am înregistrat în acești ani, suntem în situația în care, pentru a dezvolta România în anii următori, trebuie să ne punem economia pe baze sănătoase. (...) Legislația va defini pachete de sprijin care să susțină, de exemplu, componentele de cercetare-dezvoltare, care să susțină investițiile străine în România, pentru a le atrage, care să susțină anumite sectoare care au valoare în viitor, de exemplu, componenta de metale rare - v-am dat câteva exemple. În aceste zile se definitivează toate aceste detalii și până săptămâna viitoare, aceste două pachete ar trebui să fie integral finalizate', a spus Bolojan.

În ceea ce privește reforma administrației locale și centrale, el a fost întrebat dacă vor fi parțial și reduceri de personal, cu 10%.

'În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajați, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielilor cu salariile de 10%, ținându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut - de exemplu, educația preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creșterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-și specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare în așa fel încât instituția să funcționeze în bună regulă. Dar ce trebuie înțeles? În condițiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat și de către aparatul de stat, care în multe locuri este supradimensionat. Și se vede foarte clar din analiza structurii administrației publice locale că dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unități administrativ-teritoriale, deci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci, două treimi din administrația din România are nevoie de o reducere de personal', a mai afirmat Bolojan.

În același timp, el a subliniat că pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani.

'Și banii pe care îi are această țară, din impozitele pe care le plătesc românii, trebuie direcționați către investiții care rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă, deși investițiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiții nu mai au un efect de antrenare mare', a mai declarat Bolojan.