Boloş: În Consiliul ECOFIN a fost aprobat Planul Bugetar-Structural al României

Planul Bugetar-Structural al României a fost aprobat în Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), alături de planurile altor 20 de state membre, a anunţat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

"Vestea zilei! În Consiliul ECOFIN a fost aprobat Planul Bugetar-Structural al României, alături de planurile altor 20 de state membre. Este o garanţie cât se poate de clară că ţara noastră va continua să se dezvolte, protejând investiţiile esenţiale şi asigurând stabilitatea financiară pe termen lung", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, decizia vine într-un context în care mai multe state membre - precum Franţa, Spania, Italia şi Finlanda - se confruntă cu provocări similare şi au solicitat extinderea perioadei de ajustare fiscală, de la patru la şapte ani, până în 2031.

"Situaţia României nu este singulară, iar deciziile de astăzi arată că economiile europene au în acest moment nevoie de timp pentru a realiza o consolidare fiscală sustenabilă, fără să sacrifice dezvoltarea. Cei care minimalizează importanţa acestui plan trebuie să înţeleagă miza reală: fără el, România ar fi riscat să piardă ceea ce se construieşte acum pentru generaţiile viitoare", a subliniat Marcel Boloş.

Astfel, explică el, datorită acestui plan se evită presiunea unei ajustări accelerate sau adoptarea unor măsuri dramatice.

"Fără un plan aprobat, România ar fi fost obligată să ajusteze deficitul bugetar rapid, pe o perioadă de patru ani. Tăieri masive de cheltuieli, blocarea investiţiilor în spitale şi drumuri, creşteri masive de taxe - acestea ar fi fost consecinţele unei ajustări impuse de Comisia Europeană. O astfel de situaţie ar fi pus o povară uriaşă pe umerii cetăţenilor şi ar fi frânat dezvoltarea ţării. În aceste condiţii, suntem siguri că putem investi 450 de miliarde de lei în următorii trei ani - bani destinaţi modernizării infrastructurii, sistemului de sănătate, educaţiei şi tranziţiei verzi", a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Totodată, a adăugat Boloş, pentru mediul de afaceri planul fiscal protejează cota unică, Comisia Europeană fiind de acord cu argumentele că statul nu trebuie să penalizeze succesul economic.

De asemenea, a menţionat ministrul, datorită planului sunt protejate fondurile europene, deoarece, conform regulilor europene, nerespectarea tratatului fiscal ar fi dus la suspendarea accesului la fonduri europene.

"Şi-ar permite România să piardă peste 360 miliarde lei (fondurile aferente PNRR şi Politicii de Coeziune), care finanţează autostrăzi, spitale, şcoli şi proiecte pentru tranziţia verde? Aprobarea planului ne garantează continuitatea acestor investiţii esenţiale pentru dezvoltarea ţării", a subliniat el.

Pe de altă parte, mai semnalează ministrul, prin acest plan se menţine credibilitatea internaţională, în contextul în car nerespectarea angajamentelor fiscale ar fi dus la scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar fi făcut împrumuturile mai scumpe şi mai greu de accesat.

Planul securizează şi sprijinirea investiţiilor, inclusiv a IMM-urilor din România prin scheme de ajutor de stat, pentru întreprinderile mici şi mijlocii orientate în special către industria prelucrătoare, care vor crea noi locuri de muncă şi vor stimula creşterea economică.

"Succesul aprobării planului fiscal este important pentru că acesta a fost elaborat într-o campanie electorală, nefiind folosit ca armă politică, şi a urmărit interesul exclusiv al României, respectiv: menţinerea unui spaţiu fiscal care să ne permită derularea tuturor programelor de investiţii: PNRR, programele Politicii de Coeziune, Anghel Saligny, CNI; protejarea intereselor mediului de afaceri prin evitarea creşterii abrute a taxelor, menţinerea cotei unice şi predictibilitate, planul oferind timpul necesar pentru abordarea coerentă a unor politici fiscal-bugetare în materie de venituri; posibilitatea implementării reformelor importante ale statului, care conferă un cadru predictibil în societate, de la legea pensiilor publice, reforma privind salariul minim, creşterea pilonului II de pensii, asigurarea unor măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri; planul îmbracă o formă ancorată în realitatea provocărilor României, urmărind reducerea risipei la nivelul companiilor de stat, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi implementarea angajamentelor asumate în prin PNRR, în vederea asigurării resurselor financiare pentru investiţiile în modernizarea ţării", a punctat Marcel Boloş.