Căprariu (Deloitte): Directorii financiari români, mai puţin optimişti în privinţa perspectivelor financiare ale companiilor lor

Directorii financiari români sunt, în general, mai puţin optimişti în privinţa perspectivelor financiare ale companiilor lor în anul următor, ceea ce este de înţeles în contextul geopolitic actual, a declarat miercuri Zeno Căprariu, partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România, în cadrul unei conferinţe.

"Directorii financiari români sunt, în general, mai puţin optimişti în privinţa perspectivelor financiare ale companiilor lor în anul următor, ceea ce este de înţeles în contextul geopolitic actual, atât la nivel global, cât şi local, reflectând un risc mai mare într-un context economic şi geopolitic mai provocator. Doar 21% dintre directorii financiari români sunt acum mai optimişti în legătură cu perspectivele financiare ale companiilor lor, comparativ cu 26% în 2023 şi cu 15% mai puţin decât în 2021, când ne aflam într-o situaţie legată de Covid. În Europa Centrală, 34% dintre respondenţi sunt mai optimişti, faţă de 36% în anul anterior", a spus Zeno Căprariu, la videoconferinţa Deloitte CFO Summit 2025 "Care sunt aşteptările directorilor financiari pentru complicatul an 2025?".

El a afirmat că liderii financiari din România se numără printre cei mai pesimişti din Europa în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale companiilor lor, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare. România se află pe locul trei în clasamentul celor mai pesimiste ţări europene din sondajul Deloitte, după Austria şi Germania.

Potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă în care sunt prezentate rezultatele studiului Deloitte CFO Survey România 2025, firmele din România se aşteaptă la un an provocator, caracterizat prin optimism moderat, în care se vor concentra pe gestionarea riscurilor şi a costurilor.

Majoritatea directorilor financiari români se aşteaptă la o creştere a veniturilor în acest an (58%), dar ponderea acestora a scăzut continuu în ultimii ani, de la 73% în 2021. Aşteptările lor sunt în concordanţă cu cele ale omologilor din Europa Centrală.

Studiul subliniază nivelul semnificativ mai mare de prudenţă vizavi de cheltuielile de capital (CAPEX) comparativ cu anul precedent şi cu răspunsurile la nivelul regiunii Europei Centrale. Ponderea celor care anticipează o creştere a CAPEX a scăzut de la 46% în ediţia anterioară, la 34%, în timp ce proporţia celor care se aşteaptă la o scădere a crescut brusc, de la 19% în anul precedent, la 33%.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, doar 26% dintre directorii financiari locali prevăd o creştere, procent în scădere semnificativă de la 37% anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creştere de la 18% în studiul anterior.

Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenţi fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, tendinţă identificată şi la nivel regional. Principalele riscuri pentru companiile din România derivă din previziunile rezervate legate de evoluţiile economice, care vor afecta cererea atât pe plan intern (44% dintre respondenţi se aşteaptă la o scădere), cât şi pe plan extern (33% se aşteaptă la o reducere a cererii externe), din intensificarea cadrului de reglementare (menţionată de 44% dintre respondenţi), deficitul de forţă de muncă (39%) şi din evoluţiile geopolitice (35%). Printre cele mai grave riscuri geopolitice, conflictul din Ucraina a fost menţionat de aproape jumătate dintre respondenţi (47%).

Inflaţia este, de asemenea, o preocupare majoră pentru companiile româneşti, chiar dacă nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% în urmă cu doi ani, la 5,4%, o previziune mai pesimistă decât cea a Băncii Naţionale a României şi cea a Institutului Naţional de Statistică. Pentru zona euro, participanţii la studiu estimează o rată a inflaţiei de 3,1% în următoarele 12 luni. Opiniile directorilor financiari din România asupra inflaţiei sunt în consens cu cele ale omologilor din Europa Centrală, ambele fiind mai rezervate decât cele emise de instituţiile financiare naţionale şi internaţionale şi de macro-economişti.

În acest context, managementul costurilor este prioritatea companiilor, menţionată de 37% dintre participanţii la studiu. Alte arii pe care companiile din România se vor concentra în 2025 sunt creşterea organică (24%), creşterea pe pieţele existente (8%) şi introducerea de noi produse şi servicii (tot 8%).

"În perioada în care am efectuat studiul, mediul de business aştepta anunţarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, aşadar am întrebat directorii financiari din România care sunt estimările lor cu privire la sistemul fiscal. Cum era de aşteptat, cei mai mulţi au prevăzut creşteri. De asemenea, ei întrevăd o posibilă creştere a costului finanţării, din cauza nivelului de incertitudine economică şi politică. Aceste aspecte explică parţial abordarea lor prudentă faţă de investiţii şi ne reamintesc că mediul de afaceri are nevoie în primul rând de stabilitate politică şi de predictibilitate legislativă", a declarat Zeno Căprariu.

Studiul Deloitte CFO Survey România 2025 a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2024. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 650 de directori financiari din 14 ţări din Europa Centrală - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.