Daniel Dăianu: PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din Produsul Intern Brut şi ar putea să susţină creşterea acestuia cu 0,5 - 1% anual, este de părere preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, PNRR trebuie "judecat" împreună cu fondurile structurale şi de coeziune, adică să existe o viziune integratoare privind priorităţi, investiţii, reforme şi ţinte de atins în următorii ani.

De asemenea, el a apreciat ca fiind "stranie" teza potrivit căreia PNRR ar fi un program de austeritate.

"O teză pe care eu am afirmat-o public, şi aici intru în coliziune cu alţi opinenţi în dezbaterea publică, care văd în PNRR un program de austeritate, mie mi se pare stranie această înţelegere a PNRR. De ce consider că este straniu să spui aşa ceva? Pentru că PNRR în esenţă aduce resurse în economie şi sunt resurse tari. Anual, dacă am lua media asumând că România ar absorbi întregul stoc de resurse alocat de 29,2 miliarde de euro - pe granturi 14,2 miliarde de euro, împrumuturi puţin mai mult - ar însemna cam 1,7 - 1,8% din PIB intrare de resurse tari în sistem, care se duc pe partea de ofertă, nu pe cheltuieli curente. Nici nu am putea să cheltuim aceste resurse, să le punem în cheltuieli curente. Eu nu discut acum intestinele PNRR-ului, pentru că putem discuta despre câţi bani se duc pe consultanţă şi putem să avem multe semne de întrebare, dar proiectele care sunt finanţate, mai ales că vor trebui aprobate şi de Comisie. Nu poţi să faci orice oricum cu banii aceia. Este drept, însă, că trebuie să ai o constelaţie, un pachet de proiecte foarte bune. (...) Şi iar anticipez puţin: de fapt gândirea românească privind PNRR românesc ar trebui să pună în conjuncţie, să pună laolaltă proiectele cuprinse în PNRR cu proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune", a arătat Dăianu, la cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului ''Întâlnire cu presa economică''.

Acesta a susţinut că PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB.

"PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB şi ar putea să susţină creşterea PIB-ului cu între 0,5 şi 1% anual. De ce spun să susţină? Deoarece corecţia macroeconomică nu este legată ombilical de PNRR - este un fals acesta. Corecţia macroeconomică este impusă de circumstanţe şi trebuie să o faci. Şi iar aş anticipa. Hai să ne imaginăm că nu avem PNRR, să nu fi existat aceste resurse. Nu ar fi trebuit să faci corecţie macroeconomică? Ar fi fost mai uşor să faci corecţie macroeconomică fără existenţa PNRR-ului? Bineînţeles că nu. Ar fi fost mai greu să faci aşa ceva", a spus el.

Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă cumulat 12-13% din PIB, iar dacă e împărţit pe 6 ani reprezintă între 1,8% şi 2% anual resurse tari injectate în economie pe partea ofertei, prin investiţii şi reforme.

"Unii citesc în reforme corecţia macroeconomică. Nu. Corecţia macroeconomică este impusă de situaţia macroeconomică a României. Trebuia să o faci şi fără PNRR. Iar când te referi la reforma sistemului de pensii sau la reforma salarizării, aveai de făcut aşa ceva? Aveai de făcut aşa ceva. Până să apară PNRR-ul noi, la Consiliul Fiscal, pledam şi pentru reforma sistemului de pensii şi pentru reforma salarizării", a punctat acesta.

Daniel Dăianu a atras atenţia asupra faptului că nu există în dezbaterea publică ideea că aceste resurse ajută, ca şi fondurile structurale şi de coeziune, finanţarea balanţei externe.

"Este un aspect ignorat în discuţia publică, pentru că noi avem o problemă de competitivitate ilustrată de deficitul balanţei comerciale, deficit al contului curent - şi acesta a fost în jur de 5% în PIB. În acest an este probabil să fie şi mai mare - s-ar putea să treacă de 5,5 % din PIB - în timp ce Polonia are surplus de cont curent. Are rebound şi Polonia, dar Polonia are în continuare surplus de cont curent. Ungaria are o balanţă mult mai echilibrată", a afirmat economistul.

În opinia sa, în dezbaterea publică este mult neadevăr despre PNRR şi s-a indus ideea că Planul înseamnă austeritate.

"Să revin la PNRR, la câteva controverse, pentru că mie mi se pare că în dezbaterea publică este mult neadevăr despre PNRR şi s-a indus această teză că PNRR înseamnă austeritate. E fals. Am avea mai multă durere în a face corecţia macroeconomică dacă nu am avea PNRR. Eu nu judec acum calitatea proiectelor, pentru că proiectele pot să fie mai bune sau mai rele. Trebuie să existe o prezumţie de bună credinţă şi de profesionalism că cei care au construit acest buchet de proiecte şi s-au dus la Comisie au avut în vedere priorităţi ale României. Dar PNRR vine cu resurse. Condiţionalităţile derivă din procedura de deficit excesiv. Deci, din nevoia de a face corecţia macroeconomică", a menţionat Daniel Dăianu.

Economistul a adăugat că un alt fals care se spune în spaţiul public este acela că doar România a cerut împrumuturi prin PNRR.

"Un alt fals: că numai România cere împrumuturi. Nu este adevărat. Sunt ţări care într-adevăr care nu fac apel. Spania a cerut 70 de miliarde de euro, sunt toate granturi. Italia are 60% împrumuturi, Grecia are împrumuturi, Polonia are împrumuturi, sigur mai puţin decât am cerut noi. Polonia mi se pare că are în jur de 30% împrumuturi din totalul fondurilor. Deci, şi acesta este un fals. PNRR susţine oferta şi cererea agregată, PIB-ul potenţial şi reforme ce măresc robusteţea economiei", este de părere Dăianu.

În plus, acesta consideră că este foarte bine că PNRR va fi examinat "la sânge" de experţii Comisiei Europene, pentru că aşa va exista un control riguros asupra banilor.

"Ceea ce este de salutat - unii se sperie, dar eu zic că este de bun augur şi este foarte bine să fie aşa - PNRR va fi examinat la sânge de Comisie. Nu vei putea să finanţezi orice, oricum, să faci ce vrei cu banii. Aşa ceva nu se poate, finanţarea se sistează. Trebuie alese proiecte care pot fi duse la bun sfârşit, de aceea este bine ca această examinare să fie frecventă. Ea se face de două ori pe an", a adăugat el, subliniind că PNRR înseamnă şi politică industrială.

Piaţa Financiară a organizat, în perioada 17-18 iunie 2021, la Predeal, tradiţionala întâlnire dintre jurnalişti şi reprezentanţi ai mediului financiar.