Daraban (CCIR): Decidenţii politici nu ar trebui să mai vorbească de criză economică pentru că astfel dezarmează investitorii

Decidenţii politici nu ar trebui să mai vorbească de criză economică pentru că astfel dezarmează investitorii care devin extrem de prudenţi, iar economia noastră are nevoie urgentă de investiţii în toate domeniile, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), împreună cu Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economic-Sociale (ASPES), a organizat marţi, 18 octombrie, conferinţa Pactul Pentru Fiscalitate 2022, în cadrul căreia a fost prezentat studiul "Percepţii despre fiscalitatea din România".

"CCIR a militat întotdeauna pentru stabilitate şi predictibilitate fiscală. Predictibilitatea se referă în primul rând la fiscalitate pentru că din punct de vedere al traseului politic şi economic al României în contextul internaţional lucrurile sunt destul de clare, nu există surprize. În ceea ce priveşte predictibilitatea fiscală, România are, de mai mulţi ani, un mic avantaj în ceea ce priveşte costul forţei de muncă care face ca producţia economică să nu stagneze. Evident, criza energetică va reprezenta o provocare pentru noi, dar, aşa cum ştim, provocările aduc progres. Decidenţii politici nu ar trebui să mai vorbească de criză economică pentru că astfel dezarmează investitorii care devin extrem de prudenţi, iar economia noastră are nevoie urgentă de investiţii în toate domeniile", a declarat Mihai Daraban.

El a subliniat că, din cauza sistemului de colectare ineficient, precum şi a unei lipse de politici unitare şi solide în acest domeniu, România pierde 475 de euro în fiecare secundă, adică 15 miliarde de euro pe an.

Preşedintele CCIR consideră că dezvoltarea reală a României depinde şi de o politică fiscală sănătoasă, care să respecte câteva principii fundamentale, precum: eficientizarea legislaţiei fiscale, restrângerea excepţiilor fiscale şi transparentizarea procedurilor de aplicare şi verificare, stimularea investiţiilor şi atragerea de investiţii directe în economie, depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea şi interconectarea ANAF şi toleranţă zero la evaziune fiscală şi criminalitate economică.

"Studiul Percepţii despre fiscalitatea din România, realizat pe un eşantion naţional de 1104 persoane, a relevat faptul că pentru redresarea economică a ţării, majoritatea respondenţilor au indicat generalizarea sistemelor de plăţi electronice şi limitarea drastică a plăţilor în numerar, reducerea cu 10% a numărului de angajaţi din aparatul de stat, precum şi reducerea sporurilor angajaţilor din administraţia publică cu 50%. De asemenea, plafonarea veniturilor maxime obţinute din bani publici de către o persoană la 6.000 euro lunar, anularea pensiilor speciale, anularea subvenţiilor pentru partidele politice, reducerea accizelor la energie şi combustibili cu 10% şi acordarea de facilităţi fiscale temporare pentru companiile care investesc şi creează locuri de muncă au fost identificate ca soluţii pentru o dezvoltare economică durabilă", a declarat preşedintele fondator al Biroului de Cercetări Sociale, Bruno Ştefan.

Pactul pentru Fiscalitate este un proiect care a fost lansat în decembrie 2014 şi are ca principal scop dezbaterea importanţei predictibilităţii şi stabilităţii fiscale, combaterea evaziunii fiscale şi creşterea gradului de colectare, dar şi alte măsuri economice şi fiscale.