ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Diminuarea limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea de evaziune fiscală

22 Octombrie 2020   |   Vasile Băiculescu, avocat in cadrul Baroului București

Deși legiuitorul a procedat la diminuarea limitelor de pedeapsă pentru o bună parte a infracțiunilor prevăzute în Codul penal, precum și în unele legi speciale (cum ar fi de pildă în cazul infracțiunii de obținere ilegală a fondurilor europene prev. în Legea 78/2000), putem observa că acesta a omis diminuarea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală.

 
 
Prin legea de punere în aplicare a Noului Cod penal, legiuitorul, a urmărit transpunerea în cadrul legislativ penal național a reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și armonizarea dreptului penal material român cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, în sensul reducerii sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea unor infracțiuni.

Conform expunerii de motive pentru elaborarea noului Cod penal, actul normativ a fost cerut de necesitatea reaşezării în limite normale a tratamentului sancţionator prin reducerea limitelor de pedeapsă, astfel încât să asigure caracterul previzibil al actului de justiție, prin prevenirea pronunțării unor soluţii mult diferite în ceea ce priveşte pedepsele concret aplicate pentru fapte asemănătoare ori la pedepse mari pentru infracţiuni cu o periculozitate scăzută ca urmare a intervalului extrem de larg dintre limita minimă şi cea maximă a pedepsei (de ex: de la 1 la 12 ani, de la 3 la 15 ani, de la 4 la 18 ani).

De asemenea s-a conchis asupra faptului că majorarea dusă la absurd a limitelor de pedeapsă a avut drept consecință apariția unor pedepse cu închisoarea disproporționate în raport cu importanța valorii sociale protejate de legea penală, nefăcând altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică, ajungându-se astfel la cazuri în care pedeapsa pentru anumite infracţiuni contra patrimoniului să fie egală cu cea prevăzută pentru unele infracţiuni contra vieţii.

Legiuitorul a mai avut în vedere faptul că, într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanţa valorii sociale lezate pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracţiuni înainte de a fi definitiv condamnaţi şi cu atât mai mult pentru cei aflaţi în stare de recidivă.

            Din aceste considerente, pedepsele prevăzute în normele de incriminare pentru faptele care implică producerea unui prejudiciu, în Codul penal actual, sunt mult mai reduse decât în Codul penal din 1969.

Deși legiuitorul a procedat la diminuarea limitelor de pedeapsă pentru o bună parte a infracțiunilor prevăzute în Codul penal, precum și în unele legi speciale (cum ar fi de pildă în cazul infracțiunii de obținere ilegală a fondurilor europene prev. în Legea 78/2000), putem observa că acesta a omis diminuarea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală. În cazul acesteia, în anumite circumstanțe, maximul special putând ajunge la pedeapsa închisorii de până la 15 ani.

Analizând comparativ limitele de pedeapsă ale infracțiunii de evaziune fiscală cu limitele de pedeapsă ale altor infracțiuni constatăm faptul că, pedeapsa închisorii cu un maxim special mai mare de 10 ani, este prevăzută în cazul unor infracțiuni deosebit de grave, care implică vătămarea unor valori sociale importante, cum ar fi viața, libertatea sau integritatea unei persoane fizice sau vătămarea unor interese ale statului român, cum ar fi de pildă infracțiunea de spionaj, însă cu privire la majoritatea infracțiunilor ce pot dobândi caracter economic, legiuitorul a prevăzut pedepse mai reduse, cum ar fi de pildă, în cazul infracțiunii de înșelăciune (pedeapsa pentru forma agravată de la 1 la 5 ani), obținerea ilegală a fondurilor europene (pedeapsă cuprinsă ître 2 și 7 ani), deturnarea de fonduri din bugetul național (pedeapsa cuprinsă între 1 și 5 ani) iar exemplele pot continua.

Cu toate acestea, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, pedepsele sunt mult mai severe:

         Ø  pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani, în ipoteza în care prejudiciul este mai mic de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale;

         Ø  pedeapsa închisorii de la 7 la 13 ani, în ipoteza în care prejudiciul este mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale;

         Ø  pedeapsa închisorii de la 9 la 15 ani, în ipoteza în care prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale;

Comparativ cu alte infracțiuni ce pot dobândi caracter economic, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, se constată că limita minimă pentru formele agravate ale infracțiuni este extrem de ridicată, de 7 respectiv 9 ani, spre deosebire de alte infracțiuni cu un pericol social similar în cazul cărora minimul special este cu mult mai redus, chiar și atunci când au fost produse consecințe deosebit de grave (de exemplu în cazul infracțiunii de obținere ilegală de fonduri europene, limita minimă și maximă se majorează cu jumătate dacă prejudiciul produs este mai mare de 2.000.000 RON).

Mai mult decât atât, pragul valoric care atrage un minim de 7 ani închisoare în cazul infracțiunii de evaziune fiscală este de 100.000 euro, spre deosebire de infracțiunea de obținere ilegală de fonduri europene în cazul căreia, modificarea limitelor de pedeapsă, este determinată de un prejudiciu mult mai ridicat, respectiv 2.000.000 RON.

Raportarea la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri europene este realizată deoarece, din perspectiva noastră, aceasta apără valori sociale la fel de importante ca și infracțiunea de evaziune fiscală, întrucât protejarea bugetului general consolidat al Uniunii Europene este la fel de importantă ca și protejarea bugetului național.

Nu în ultimul rând, prin aplicarea principiului reducerii la absurd, putem susține că există posibilitatea ca o persoană care a săvârșit o infracțiune de evaziune fiscală să sufere în concret o pedeapsă mai mare decât o persoană care a săvârșit o infracțiune împotriva vieții persoanei, în măsura în care prejudiciul în cazul infracțiunii de evaziune este mai mare de 500.000 euro iar instanța se orientează către minimul pedepsei față de persoana care a săvârșit infracțiunea împotriva vieții persoanei.

Pe de altă parte, diminuarea limitelor de pedeapsă pentru forma de bază a infracțiunii de evaziune fiscală ar permite o individualizare eficientă a sancțiunilor aplicate de către organele judiciare. Astfel, dat fiind că forma de bază a infracțiunii prevede un maxim special de 8 ani, rezultă că organele judiciare sunt împiedicate să dispună renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar și în acele situații în care o astfel de individualizare ar fi justificată.

Limitele de pedeapsă actuale conduc la o condamnare la pedeapsa închisorii în regim de detenție sau pedeapsa închisorii a cărei executare este suspendată sub supraveghere, chiar și în acele cazuri în care prejudiciul este unui infim (ex: 100 RON).

În raport de argumentele mai sus exprimate, în anul 2019, Tribunalul Maramureș a admis solicitarea noastră și a dispus sesizarea Curții Constituționale a României pentru a verifica dacă regimul sancționator al infracțiunii de evaziune fiscală corespunde voinței legiuitorului de la elaborarea și adoptarea Codului penal și totodată pentru a stabili dacă regimul sancționator al acestei infracțiuni prezintă sau nu un caracter discriminatoriu. În prezent, Curtea Constituțională, este așteptată să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate.

Din punctul nostru de vedere dat fiind că, prin legea de punere în aplicare a Codului penal, legiuitorul a urmărit transpunerea în cadrul legislativ penal național a reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și armonizarea dreptului penal material român cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, în sensul reducerii sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea unor infracțiuni, credem că este necesar ca, legiuitorul, să dispună adaptarea limitelor de pedeapsă și în cazul infracțiunii de evaziune fiscală.



Vasile Băiculescu este avocat in cadrul Baroului Bucuresti, specializat in Drept penal.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 316 / 13401
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    RTPR a asistat fondatorii în vânzarea Te-Rox Prod. RTPR a anunțat 7 tranzacții de M&A în ultima lună
    Pandemia a generat mandate complexe pentru avocații din practica de Healthcare & Pharma de la Wolf Theiss. Ileana Glodeanu (Partener): Continuăm să fim implicați în câteva tranzacții în sfera biotech și anticipăm câteva mișcări în piață, atât în Pharma, cât și în Healthcare
    BERD acordă un împrumut de 5 mil. EUR combinatului siderurgic Donalam Călăraşi. Finanţare asistată de DLA Piper Romania
    Studiu CMS: Companiile din Europa Centrală și de Est sunt interesate de oportunitățile „verzi” oferite de Inițiativa „Belt & Road”. Varinia Radu, Partner CMS România: Investitorii chinezi și-au exprimat interesul pentru finanțarea și construirea proiectelor feroviare în România, a celor de infrastructură mare, dar și in domeniul energiei regenerabile
    Dubla impozitare și ignorarea prescripției de către Administrația Fondului pentru Mediu, confirmate definitiv ca nelegale de către ICCJ într-o cauză în care avocații D&B au asistat cu succes un contribuabil în disputa fiscală
    Clifford Chance, avocații băncilor în ultima emisiune de eurobonduri pe 2020. Ministerul Finanţelor a împrumutat 2,5 mld. € de pe pieţele externe
    Presiunea bugetară din ce în ce mai mare va obliga statul să caute soluții pentru creșterea încasărilor. Cum lucrează echipele specializate în soluționarea problemelor legate de fiscalitate de la Popescu & Asociații, ce mandate primesc și ce sfaturi le dau clienților în această perioadă
    În spatele scenei, alături de echipa de litigii de la CMS România, a cărei activitate a continuat la turație maximă în perioada crizei medicale. Horia Drăghici, Partener coordonator al practicii: Profilul activității contencioase a rămas în general neschimbat, remarcabilă fiind consolidarea poziției noastre în disputele strategice, ceea ce a generat o creștere a activității și a veniturilor
    Situație “excepțională” în arbitrajul ICSID legat de Roșia Montană. Tribunalul admite o „nouă cerere” introdusă de reclamanți, cu mai multe variante de obținere a unor compensații
    O nouă rundă de promovări la MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații. Trei avocați fac un pas înainte în carieră
    Cum lucrează performanta echipă de litigii fiscale a firmei Reff și Asociații|Deloitte Legal și ce sfaturi oferă clienților intrați în vizorul Fiscului. Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener: E posibil să vedem un fenomen ce se manifestă deja în Europa, al investitorilor privați care solicită daune de la stat pentru măsurile restrictive, pe motiv de discriminare, lipsă de proporționalitate sau absenţa unor măsuri compensatorii corespunzătoare
    „The Lawyer European Awards 2020”: 4 firme cu activitate în România concurează pentru titlu la secțiunea ”Law Firm of the Year: Eastern Europe and the Balkans” | TZA și Popescu & Asociații, pe lista scurtă a premianților. ZRVP concurează, din nou, la titlul „European litigation team of the year”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...