Drăgan (Ministerul Energiei):Implementarea “Fit for 55” trebuie să fie accesibilă economic consumatorului final de energie

 

"Ştim că acest pachet, Fit for 55, combină diverse instrumente şi politici şi se bazează pe utilizarea sporită a energiei regenerabile, o creştere a eficienţei energetice, o dezvoltare mai rapidă a modalităţilor de transport cu emisii reduse, a infrastructurii şi combustibililor care să le susţină. Totodată, prevede şi măsuri pentru prevenirea relocării emisiilor de carbon şi instituirea unor instrumente pentru creşterea capacităţii naturale de stocare a dioxidului de carbon. Tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic va avea un impact social şi economic semnificativ, iar cetăţenii cu venituri mai mici şi sectoarele precum cărbunele vor fi cele mai afectate. Astfel, în implementarea pachetului Fit For 55 trebuie să ne asigurăm că această tranziţie rămâne eficientă din punct de vedere economic şi accesibilă pentru consumatorul final şi nimeni nu este lăsat în urmă", a afirmat Dan Dragoş Drăgan.

 

Reprezentantul Ministerului Energiei a subliniat că în perioada 2022-2023 România va actualiza în Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice procentul energiei din surse regenerabile.

 

"Important este că, referitor la transformarea sistemului energetic într-un sistem bazat pe tehnologii inovatoare, care să concureze pe o piaţă integrată a energiei electrice, este necesară adaptarea sectorului energetic românesc la noile tendinţe de dezvoltare. În contextul negocierilor pachetului legislativ Fit for 55, ţinta privind energia din sursele regenerabile va fi modificată în sens crescător faţă de nivelul de 30,7% din actualul Plan Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, urmând ca în perioada 2022-2023 să avem o actualizare a acestui plan naţional, în care noile ţinte, în baza evaluărilor şi modelării, vor fi publicate", a precizat Drăgan.

 

Secretarul de stat din Ministerul Energiei a menţionat că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, precum hidrogenul şi energia nucleară.

 

"Ştim că priorităţile în domeniul energiei se vor concentra pe noi investiţii, în vederea creşterii contribuţiei energiei din surse regenerabile în mixul energetic, inclusiv în ceea ce priveşte exploatarea potenţială de energie regenerabilă off-shore de la Marea Neagră, stocarea la scară largă a energiei electrice, prin diverse tehnologii disponibile în acest moment şi utilizarea hidrogenului în vederea decarbonării sectoarelor dificil de decarbonat şi unde are o eficienţă economică sporită. Ne-am propus, prin Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, creşterea ponderii surselor regenerabile din consumul total de energie, care trebuie să sporească, la nivelul anului 2030, (de, n.r.) la 30,7% şi deja luăm în calcul şi anticipăm această actualizare a ţintei menţionată anterior. Considerăm că este necesară luarea în considerare la nivelul Comisiei Europene a tuturor surselor de energie cu emisii reduse de carbon capabile să îndeplinească atingerea obiectivelor menţionate şi totodată doresc să menţionez hidrogenul şi importanţa acestuia în reducerea emisiilor de carbon, în contextul directivei privind promovarea energiei din surse regenerabile şi care să ne conducă la utilizarea unui hidrogen curat, produs din surse fără emisii de carbon, respectiv din regenerabile şi energie nucleară", a explicat Dan Dragoş Drăgan.

 

Reprezentantul Ministerului Energiei a amintit că România consideră gazele naturale drept combustibil de tranziţie către energia fără emisii de carbon.

 

"Ca şi ţară, noi suntem ferm angajaţi în demersurile de decarbonare şi considerăm că energia nucleară va juca un rol important în această tranziţie energetică, ea fiind inclusă ca un pilon al decarbonării şi securităţii energetice în Planul Naţional Integrat, iar în tranziţia de la combustibili fosili România se va concentra pe creşterea resurselor de energie regenerabilă şi nucleară, precum şi pe utilizarea gazelor naturale ca un combustibil de tranziţie, având în vedere necesarul de a asigura echilibrarea sistemului energetic şi a noilor capacităţi de regenerabile care vor fi conectate, în perioada următoare, la sistemul energetic naţional. Previzionăm pentru viitor un model hibrid, în care energia din surse regenerabile şi energia nucleară funcţionează în tandem, pentru a asigura securitatea aprovizionării şi totodată preţuri stabile şi predictibile pentru populaţie. Din partea Ministerului Energiei, direcţia este clară: mai multe regenerabile, pentru a echilibra regenerabilele avem nevoie de gaz, totodată avem nevoie să asigurăm o bandă predictibilă pentru energia electrică, aceasta va veni din nuclear şi suntem angrenaţi ca prin PNRR, prin Fondul de Modernizare, să punem la dispoziţia companiilor instrumentele şi facilităţile financiare de finanţare, sau prin contracte de diferenţă, în vederea realizării ţintelor pe care ni le propunem", a arătat Dan Dragoş Drăgan.

 

Pe subiectul legislaţiei care reglementează gazele din Marea Neagră, secretarul de stat a estimat că anul viitor este posibilă actualizarea legii, în cazul obţinerii unui consens în Parlament.

 

"Se doreşte ca modificarea acestei legi să se facă printr-un larg consens la nivel parlamentar şi cred că în perioada următoare, probabil pe parcursul anului viitor, este de aşteptat o asemenea actualizare, dar acest lucru depinde de consensul la nivel legislativ", a încheiat Dan Dragoş Drăgan.

 

Financial Intelligence organizează miercuri evenimentul "FIT FOR 55 - România şi Planul UE pentru o tranziţie verde", în cadrul căruia participanţii vor discuta modul în care România negociază pachetul legislativ "Pregătiţi pentru 55".