ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Impactul măsurilor asigurătorii în materie penală asupra activității companiilor

24 Ianuarie 2023   |   Dr. Magdalena Roibu, Managing Attorney at Law, avocat specializat în white-collar crime & criminal defence în cadrul Schoenherr si Asociații SCA

Legea penală prevede situații când luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (e.g. infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție), dar sunt și ipoteze în care organele judiciare apreciază (mai mult sau mai puțin discreționar) că se impune instituirea acestor măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor de către companie sau management.

 
 
Pentru a funcționa eficient, orice companie, indiferent de structura societară, are nevoie de stabilitatea capitalului social și a resurselor generatoare de venituri. Orice factor de impact cu potențial negativ, fie și temporar, asupra acestor resurse, poate genera dezechilibre majore asupra bunei desfășurări a afacerii și evoluției companiei.

Un astfel de efect este generat, spre exemplu, de dispunerea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare penale, procuror/ judecător/ instanța de judecată, în cadrul procesului penal. În practică,  absența unei reacții eficiente pentru ridicarea/ restrângerea acestor măsuri  poate conduce la situații în care o companie să fie „condamnată” la insolvență mult înainte de a fi condamnată sau achitată în procesul penal în care este parte. 

Ce sunt și când se instituie măsurile asigurătorii în procesul penal?

Măsurile asigurătorii (sechestrul, care se poate materializa sub forma unor ipoteci și popriri) funcționează ca garanții de plată a unui prejudiciu estimat, generat de infracțiune și presupun, în esență, indisponibilizarea temporară a bunurilor mobile (inclusiv sume de bani) și/sau imobile care aparțin unor persoane ce dețin anumite calități în  procesul penal (suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente), dar chiar și terți (persoane de rea-credință).

Legea penală prevede situații când luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (e.g. infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție), dar sunt și ipoteze în care organele judiciare apreciază (mai mult sau mai puțin discreționar) că se impune instituirea acestor măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor de către companie sau management.

Cât timp pot fi menținute măsurile asigurătorii și când trebuie verificate acestea?

Deși sunt măsuri procesuale cu caracter eminamente provizoriu, măsurile asigurătorii pot subzista suficient de mult asupra bunurilor companiei, astfel încât să blocheze activitatea de business sau chiar să producă prejudicii ireversibile. Pentru a defini un orizont de timp, este suficient să menționam că, în sistemul de justiție penală din România, dosarele având ca obiect infracțiuni economico-financiare durează, în medie, între 5 și 10 ani.

În acest timp, aflată în imposibilitatea de a accesa bunurile ce fac obiectul măsurilor asigurătorii, compania se poate confrunta cu situații  greu de gestionat economic, precum dificultăți în a plăti salariile, a onora unele contracte cu partenerii de afaceri, a derula investiții, sau devalorizarea unor imobile proprietatea companiei, aspecte care pot atrage riscul intrării în insolvență.

În materie procesual-penală, anul 2021 a adus o modificare legislativă extrem de importantă în materia măsurilor asigurătorii, gândită tocmai pentru a restrânge impactul negativ al măsurilor asigurătorii asupra dreptului de proprietate al persoanelor vizate de aceste măsuri.

În practică, absența unor prevederi exprese care să impună organelor judiciare verificarea temeiurilor care au determinat luarea măsurii asigurătorii sau apariția altora noi, care să justifice menținerea acestei măsuri, respectiv ridicarea măsurii dispuse, a fost evidențiată de către procurori și judecători cu ocazia consultării acestora cu privire la eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.

În prezent, urmare a modificărilor legislative, organele judiciare penale au obligația ca, ulterior instituirii măsurilor asigurătorii, să verifice periodic dacă mai sunt de actualitate rațiunile care au determinat aplicarea de sechestre sau poprirea sumelor de bani. Trebuie precizat că această obligație este incidentă atât în cauzele penale aflate pe rol la momentul intervenției modificării legislative, cât și celor care au debutat ulterior.   

Astfel, aceste verificări sunt efectuate obligatoriu în cursul urmăririi penale, la un interval de maxim 6 luni de luarea acestora, respectiv la un interval de maxim 1 an în cursul celorlalte faze procesuale. Urmare a acestor verificări, se poate menține, restrânge sau extindere măsura dispusă, dar, în egală măsură, aceasta poate fi ridicată.

Ce poate face compania pentru a-și recupera (mai repede) accesul la bunurile indisponibilizate?

În anumite situații, inițiativa restrângerii sau ridicării măsurii asigurătorii o poate avea chiar compania, cu condiția de a proba existența unei garanții de plată validă și suficientă la momentul formulării cererii în fața organului judiciar care a dispus măsura. 

În ipoteza în care organele judiciare resping o astfel de cerere sau, urmare a verificărilor periodice, acestea apreciază că se impune menținerea în continuare a măsurilor asigurătorii, partea interesată are dreptul de a formula contestație. Termenele sunt scurte, respectiv de 48 de ore sau de 3 zile de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare, în funcție de etapa procesuală în care se contestă decizia. E important de reținut faptul că această cale de atac nu suspendă punerea în executare a măsurii asigurătorii.

Dacă procesul penal a fost finalizat printr-o soluție de clasare ori de încetare a procesului penal, măsurile asigurătorii se pot menține în continuare, însă o eventuală cerere privind constatarea încetării de drept a acestora (după expirarea unui termen de 30 de zile) va fi de competența instanței civile, instanța penală fiind dezînvestită cu soluționarea cererii.

În concluzie, măsurile asigurătorii dispuse în materie penală constituie o sursă majoră de dezechilibru în activitatea companiilor, în anumite situații putând genera perturbări grave ale operațiunilor curente, mergând chiar până la închiderea afacerii. Vestea bună este că există soluții prin care companiile pot contracara sau restrânge, în timp util, efectele negative ale acestor măsuri procesuale, existând inclusiv posibilitatea pentru companii de a contribui activ la ridicarea lor.      
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 1739 / 8464
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Bulboacă & Asociații, alături de investitori în două tranzacții care concentrează la început de an forțe economice considerabile pentru sectoare de business strategice economic și social. Asistență în expansiunea Grupului LuxVet în România și la investiția BERD în R.Power Renewables
    CMS a obținut o victorie strategică în față Curții de Apel Ploiești - Sesizare CCR privind legea de organizare și funcționare a DLAF. Echipa de drept penal a fost coordonată de Mihai Jiganie-Șerban (Partener)
    Prof. univ. dr. Răzvan Dincă a primit un nou mandat la conducerea Facultății de Drept din cadrul Universității din București. Cu cine face echipă
    Ce firme au ales studenții aflați în fruntea listelor de absolvenți ai Facultății de Drept și cum au fost primii pași în profesie | Azi, despre avocatura văzută „din interior”, alături de Alexandra Șipoteanu, una dintre premiantele anului 2021, care s-a alăturat echipei Stoica & Asociații: “Am pășit în carieră cu foarte mult entuziasm și cu o enormă dorință de a acumula cât mai multe cunoștințe teoretice și practice. Mediul colegial călduros și respectuos este în mod indubitabil un factor ce contribuie la dezvoltarea și creșterea profesională”
    Cei mai buni avocaţi în domeniul mărcilor, remarcați de WTR 1000, ediția 2024 | Țuca Zbârcea & Asociații, Simion & Baciu, Răzvan Dincă & Asociaţii și Ratza & Ratza sunt lideri pe segmentele analizate, o bună expunere pentru Mușat, Schoenherr, ZRVP și NNDKP. Un jucător nou și extrem de puternic a intrat pe piața locală și se anunță drept un concurent serios pe acest segment
    După un an bun, în care a fost solicitată să acorde consultanță în câteva dintre cele mai spectaculoase proiecte de pe piața locală, Bulboacă & Asociații vede un 2024 cu oportunități semnificative în mai multe domenii | ”Vom avea privilegiul să acționăm într-unul dintre cei mai interesanți ani din istoria recentă a țării, dar cu România în cea mai bună formă economică a sa. Provocări vor fi, important este să prindem vârful și acestui val”, spun avocații
    Banking & Finance | Avocații NNDKP au asistat anul trecut finanțări locale de aproape un miliard de euro și s-au implicat în proiecte transfrontaliere de peste trei miliarde de euro. Echipa a continuat să lucreze pentru finanțatorii unor grupuri importante din industrie sau sectorul agricol, dar a stat alături și de clienții finanțați, companii fanion în domeniile în care operează. Valentin Voinescu (Partener): Mediul de business din România a demonstrat reziliență și numărul de proiecte nu s-a redus, ba chiar am asistat la o accelerare la sfârșitul anului trecut
    Bondoc și Asociații, alături de cumpărător în tranzacția de 432 mil. lei prin care Fondul Proprietatea și-a vândut acțiunile deţinute la Engie România. Echipa, coordonată de Lucian Bondoc
    Teodorescu Partners a asistat Autonom Protect în achiziția Nova Ria24
    Stănescu Vasile & Asociaţii și Strelia CVBA apără România în procesul intentat de Pfizer la Bruxelles, cu pretenții de peste o jumătate de miliard de euro plus dobânzi. Cine sunt apărătorii României și ce îi recomandă
    Chambers Global 2024 | RTPR, singura firmă de avocați listată pe prima poziție în ambele arii de practică analizate: Corporate ̸ M&A și Banking & Finance. Filip & Company și Schoenherr sunt în prima bandă în Corporate ̸ M&A. Firmele care au cei mai mulți avocați evidențiați sunt RTPR (8), Filip & Company (6), CMS (5) și Clifford Chance Badea (5)
    Ce firme au ales studenții aflați în fruntea listelor de absolvenți ai Facultății de Drept și cum au fost primii pași în profesie | Azi, despre avocatura văzută „din interior”, alături de Monica Alexandra Popa, una dintre premiantele anului 2021: “Mi-am dorit să lucrez într-o echipă în care să simt că mi se oferă oportunități de creștere și sunt încurajată să cresc și să absorb cât mai multă informație, atât în primii ani de avocatură, cât și ulterior. Firma de avocatură cu care am simțit și simt că sunt compatibilă este Filip & Company”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...