ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Măsuri privind insolvența în contextul crizei COVID-19

25 Mai 2020   |   Mihai Popa, Deputy Managing Partener și Cristi Tudor, Managing Consultant

În mod evident, firmele mici, fără posibilitatea de a fi acumulat un fond de rezervă din rulajul curent înainte de izbucnirea crizei, prezintă un risc major în ceea ce privește insolvența în perioada următoare.

 
 
Nu este o noutate faptul că pandemia COVID-19 își face resimțit impactul sever atât în plan social, cât și în cel economic. Pe lângă criza generată de răspândirea incontrolabilă a virusului, efectele asupra mediului de business și financiar sunt resimțite la nivel global. În încercarea de a atenua această situație fără precedent, statele lumii au declarat stare de urgență sau de alertă pe întreg teritoriul, implementând totodată numeroase măsuri de criză, vizând inclusiv acordarea de suport financiar sau legal pentru afacerile afectate.

Guvernele au adoptat măsuri cu impact direct asupra legislației în materia insolvenței sau au optat pentru implementarea unor măsuri complementare, care să prevină starea de insolvență sau să ajute companiile prin suspendarea unor îndatoriri legale, ori prelungirea unor termene privind îndeplinirea obligațiilor asumate înainte de pandemie.


Astfel, țări precum Franța, Italia, Spania sau Portugalia au extins aplicabilitatea unor măsuri asupra tuturor companiilor, spre deosebire de Germania, unde numai acele afaceri direct afectate de COVID-19 sunt vizate de prevederi speciale.

De asemenea, durata de aplicare a noilor reguli în materie de insolvență variază semnificativ, acestea producând efecte numai pe perioada stării de urgență instituită pe teritoriul unor state (e.g. Turcia, Spania), în timp ce în Germania sau Australia s-a luat în considerare o perioadă de șase luni, cu posibilitate de prelungire până la un an.

Mai multe state, incluzând Italia, Spania, Elveția și Turcia, au suspendat dreptul creditorilor de a cere deschiderea procedurii de insolvență împotriva debitorilor pe perioada stării de urgență. Altele au impus anumite restricții asupra acestui drept, majorând cuantumul creanței - prag necesar pentru a solicita deschiderea procedurii, cum este și cazul Indiei.

În special în Europa continentală este reglementată obligația organelor de conducere a debitorului de a solicita deschiderea procedurii în momentul în care constată starea de insolvență, sub sancțiunea atragerii răspunderii. Anticipând numărul tot mai mare al companiilor afectate de criza COVID-19, țări precum Bulgaria, Franța, Germania, Portugalia sau Spania au suspendat această obligație, inclusiv sancțiunea pentru nerespectarea ei, raportat la faptul că starea de insolvență iminentă sau instalată ar putea fi direct generată de restricțiile impuse de legislația specifică stării de urgență sau ca urmare a acestor restricții.

Totodată, au fost avute în vedere prelungirea unor termene fixe stabilite în procedurile de prevenire a insolvenței (e.g. concordat preventiv), astfel încât negocierile cu creditorii să poată fi realizate în baza unui plan de restructurare adaptat la situația economică excepțională generată de pandemie. Plecând de la același raționament, acela de a maximiza eficacitatea demersului și de a lua în considerare situația specifică a activițătii debitorului, s-a dispus ca durata unui plan de reorganizare să poată fi prelungită cu cel puțin două luni (e.g. Franța, Italia, Belgia).

În mod evident, firmele mici, fără posibilitatea de a fi acumulat un fond de rezervă din rulajul curent înainte de izbucnirea crizei, prezintă un risc major în ceea ce privește insolvența în perioada următoare. Astfel, unele state au propus pentru acestea implementarea unor reguli simplificate de intrare în insolvență sau, acolo unde legislația a permis (e.g. Statele Unite ale Americii), pragul până la care o companie este catalogată drept „mică” a fost majorat, permițând mai multor firme accesul la aceste proceduri minimaliste.

Având în vedere necesitatea unei finanțări pentru susținerea sau repornirea activității în această economie “pandemică”, o măsura importantă a fost luată pentru a încuraja infuzia de capital ce poate veni de la proprii acționari, chiar dacă și după această infuzie ar persista riscul de deschidere a procedurii de insolvență. Astfel, în Italia spre exemplu, împrumuturile de la acționari, care în mod normal erau tratate ca și creanțe subordonate în cazul înscrierii acestora în tabelul de creanțe (tratament regăsit inclusiv în legislația noastră), cu șanse minime de recuperare, au fost excluse temporar din această categorie defavorizată.

La nivel complementar insolvenței, acțiunile pe care le poate iniția un creditor pentru recuperarea creanței sale au fost ținta unor măsuri legislative din numeroase țări din lume. Chiar dacă rezilierea anumitor contracte sau executarea silită a garanțiilor reprezintă instituții consacrate în insolvență, Bulgaria, Franța, Italia, Spania, Elveția sau Statele Unite ale Americii au impus o formă de moratoriu pentru aceste pârghii juridice împotriva debitoriilor.

În același timp, limitarea sau interzicerea liberei deplasări a persoanelor, combinată cu normele de distanțare socială, a generat nevoia de a elimina parțial sau total prezența fizică în instanțe. Astfel, multe jurisdicții (e.g. China, Canada, Statele Unite ale Americii, Anglia) au recurs la implementarea sau intensificarea folosirii unor soluții electronice de administrare și judecare a cauzelor, inclusiv a dosarelor de insolvență, în contextul în care așteptările sunt în sensul creșterii numărului lor în perioada următoare.

Urmărirea atentă a raportului dintre activul net al unei companii și capitalul său social poate trage un semnal de alarmă, indicând chiar și o viitoare stare de insolvență. Cu preponderență în Europa și America Latină, depășirea unei astfel de proporții stabilite prin lege obligă societățile să se recapitalizeze prin majorarea capitalului social într-un anumit interval de toleranță, sub sancțiunea deschiderii procedurii de lichidare. Anticipând că mediul economic actual afectat profund de pandemie va genera dezechilibre în activul net al societăților, state precum Italia și Spania au suspendat temporar această obligație legală.

Chiar dacă se pot observa linii directoare comune în privința măsurilor de insolvență în Uniunea Europeană, cum ar fi suspendarea obligației de a solicita deschiderea procedurii, există totuși diferențe notabile în anumite aspecte. Spre exemplu, Spania impune aceste prevederi speciale doar în perioada stării de urgență, în timp ce Italia a extins aplicabilitatea lor pe un interval mai îndelungat.

Diversitatea măsurilor, implementate cu un singur scop comun, acela de a veni în sprijinul societăților afectate de criza mondială indusă de pandemia COVID-19, cu potențial semnificativ de insolvabilitate, dar și pentru a susține debitorii aflați deja în procedura insolvenței, a condus la adaptarea unora dintre acestea și în legislația noastră.

În acest sens, la noi în țară a intrat în vigoare Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care conține, printre altele, și un capitol special dedicat insolvenței.

Impactul economic al pandemiei de COVID-19 variază de la un sector industrial la altul și de la o întreprindere la alta, însă statele membre împreună cu UE s-au mobilizat rapid și au adoptat măsuri menite să reducă la minimum impactul socioeconomic negativ al epidemiei de COVID-19, cu scopul comun de a reveni pe calea unei creșteri economice durabile.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 7885 / 8584
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    De vorbă cu Anne Marie Mateeas, Country Legal Head Novartis, profesionistul pentru care integritatea reprezintă valoarea fundamentală, despre profesia juridică, experiențele acumulate și provocările abordate | “În sfera carierei mele, dezvoltarea unor valori precum respectul profund pentru lege, promovarea transparenței și adoptarea unei abordări centrate pe identificarea și implementarea de soluții eficiente sunt aspecte esențiale care îmi ghidează fiecare decizie și acțiune. Chiar și momentele dificile sau deciziile care s-au dovedit a fi mai puțin potrivite au avut un impact valoros, învățându-mă lecții esențiale”
    NNDKP obține poziții de top în clasamentele The Legal 500 EMEA 2024
    CMS asistă PPC în achiziția unui parc eolian operațional de 84 MW în România. Mircea Moraru (Corporate M&A) a coordonat echipa, cu sprijinul lui Horea Popescu (Corporate M&A)
    Vlad Peligrad s-a desprins din asocierea cu KPMG Legal, unde era partener și lansează o firmă proiectată să asigure întreg spectrul de servicii juridice | Vlad Peligrad, Managing Partner & Founder PeligradLaw: ”Suntem la început, în procesul de formare a echipei. Până la sfârșitul anului firma va avea 8-10 avocați”
    LegiTeam: Experienced Lawyer Employment | Reff & Associates
    Noi Avocați Colaboratori Seniori în cadrul PNSA. Andra Vieriu și Maria Dima fac un pas înainte în carieră
    Stratulat Albulescu obține în prima instanță amendarea Primarului General al Municipiului București pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive. Partenerul Adriana Dobre a coordonat echipa care a obținut una dintre primele decizii judecătorești de acest fel: amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, la care se adaugă penalități de 500 lei ̸ zi de întârziere
    Rundă amplă de promovări în mai multe arii de practică din cadrul biroului Kinstellar din București. Opt avocați au făcut un pas înainte în carieră | Victor Constantinescu (Managing Partner): ”Recunoaștem în mod oficial contribuțiile colegilor prin aceste promovări. Împărtășesc valorile pe care le avem, s-au dovedit a fi membri de valoare pentru echipa locală și așteptăm cu nerăbdare să îi vedem acumulând noi realizări”
    Studiul CMS European M&A 2024 | Piața de fuziuni și achiziții s-a dovedit rezistentă în 2023, CMS acordând consultanță într-un număr record de tranzacții. Horea Popescu, coordonator al practicii Corporate M&A în CEE și Managing Partner al CMS România: “În ciuda unui context plin de provocări, CMS a oferit consultanță în 68 de tranzacții de fuziuni și achiziții în regiune, dintre care peste 50% au fost determinate de intrarea unor investitori strategici pe noi piețe, demonstrând soliditatea practicii noastre în întreaga regiune”
    Stratulat Albulescu & Asociații estimează pentru anul 2024 un nivel de activitate, în practica de Real Estate, cel puțin egal cu cel de anul trecut, marcat însă de o anumită expectativă din partea dezvoltatorilor, prudența fiind cuvântul cheie auzit cel mai frecvent de la clienți. Vor exista însă și ferestre de oportunitate care în mod cert vor fi accesate de jucătorii cu un apetit crescut la risc | “Cel mai probabil vom asista, în cursul acestui an, la o deblocare a situației și la o creștere a numărului de tranzacții, chiar și timidă”, spun avocații
    O soluție reper a ÎCCJ obținută de D&B David și Baias clarifică modalitatea de calcul a cifrei de afaceri la care se aplică amenzile Consiliului Concurenței
    Creștere de doi digiți, anul trecut, pentru Milcev Burbea, firmă recunoscută de ghidurile juridice internaționale pentru practica de proprietate intelectuală | Despre mandatele provocatoare și numeroasele proiecte cu grad ridicat de complexitate, într-o discuție cu Gabriela Milcev (Managing Partner): ”Forța biroului nostru constă într-o abordare echilibrată, croită pe nevoile cazului, combinând, ca într-o rețetă care nu este niciodată aceeași, consultanța și litigiul, precum și persoanele și abordările potrivite pentru apărarea intereselor clientului. Adesea ne confruntăm cu necesitatea de a opera în alte jurisdicții, la nivel internațional”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...