Merica (RER Group): În toată dezbaterea de economie circulară suntem încă într-o mică ceaţă a definiţiei

 

"La deşeul acela menajer, amestecat, încă nu avem soluţii precise. Când vorbim de 65% reciclare, asta presupune că, chiar dacă am recicla cei 20% ambalaje, mai rămâne cel puţin 45% care ar trebui să fie reciclat cumva. Problema că nimeni nu ştie cum. Pornind de la definiţia legală a reciclării, spre deosebire de valorificare la reciclare trebuie să te asiguri că se transformă într-un produs cu acea funcţiune şi aici sunt nişte standarde precise. Când se consideră ceva reciclabil? La deşeul menajer, la deşeul biodegradabil, la deşeurile din construcţii, deşeurile voluminoase - cele pe care le vedem noi când ne plimbăm prin Bucureşti şi nu numai, la colţul stâlpului câte o canapea, câte o saltea... Eu vă asigur că astea nu sunt reciclabile", a afirmat Merica.

 

În viziunea specialistului de mediu, "în toată dezbaterea de economie circulară suntem încă într-o mică ceaţă a definiţiei, a termenilor, a drumului care ar trebui urmat".

 

"În această ceaţă profită cei care se interpun pe aceste fluxuri de colectare şi în care, neputând fi traşi la răspundere, generează fluxuri ilegale. De exemplu, deşeuri voluminoase aduse în containere din Anglia în Portul Constanţa şi declarate ca material plastic reciclabil. Câtă vreme nu ai nişte standarde foarte precise, clare, cunoscute în baza cărora să poată acţiona autorităţile, absolut orice agent, comisar, procuror de mediu fug de problemele de poluare pentru că nu au bază legală. Ca să poţi să aplici sancţiuni, trebuie să ai o bază legală. Noi nu avem baza legală şi standarde tehnice în toate aceste cazuri de poluare... Toate aceste infracţiuni de mediu nu au soluţii, nu sunt urmărite, nu există o jurisprudenţă şi, ce e mai rău, există şi o complicitate exact a celor care ar trebui să răspundă de curăţenia ţării şi localităţii cu cei care au nişte beneficii financiare destul de mari din faptul că nu procesează, nu transportă şi nu asigură o trasabilitate a deşeului", consideră reprezentantul RER Group.

 

Acesta a menţionat, totodată, că România este o ţară eterogenă, atunci când se discută despre procesul de reciclare a deşeurilor raportat la anumite zone din ţară.

 

"Se întâmplă lucruri bune în anumite zone, în anumite oraşe, iar la 30 - 50 km distanţă nu se întâmplă absolut nimic în comportamentul ecologic, în colectarea separată, în disciplină, în presiunea autorităţilor, a mass media. Practic, trăim într-o ţară în care constatăm, ca şi colectori, că valorile ecologice şi valorile transmise de şcoală, de societate sunt foarte eterogene. Cel mai bun exemplu pe care este că am început de curând colectarea în judeţul Alba şi problemele pe care le întâmpinăm acolo ne arată că, de fapt, este abia începutul. Mai avem foarte, foarte multe lucruri de făcut în România. Tema ambalajelor e o temă foarte sexy, pentru că ambalajele sunt uşor de identificat, toată lumea stă cu ochii pe ambalaje, ştim exact unde găsim retailerii, unde îi găsim pe cei care pun pe piaţă ambalajele, OIREP-uri. Atunci, oricine vrea să aibă un discurs cât de cât ecologic se îndreaptă asupra ambalajelor. În total deşeuri municipale, ambalaj reciclabil reprezintă maxim 20%, dar probabil odată cu introducerea acestui Sistem de Garanţie - Returnare va scădea cantitatea şi volumul în deşeul menajer şi la anul pe vreme asta ne vom îndrepta spre o rezolvare a unor cantităţi importante de deşeuri de ambalaje şi anume acela al băuturilor", a subliniat Radu Merica.

 

Hotărârea de Guvern care reglementează Sistemul Garanţie - Returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR), prin care se plăteşte o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, a fost aprobată de Executiv în data de 4 octombrie 2021.

 

Noul sistem presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la supermarketuri.

 

Prevederile acestei HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

 

Conform documentului, cantităţile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcţionează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, comercianţi, dar şi statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului, cu o pondere de 20%.

 

În acelaşi timp, proiectul de Hotărâre de Guvern privind desemnarea companiei care va gestiona SGR va intra în Guvern în prima şedinţă de după data de 26 ianuarie, a anunţat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

 

Oficiali şi decidenţi, experţi şi reprezentanţi ai industriilor din România şi Europa au participat, marţi, la conferinţa CursDeGuvernare, cu tema "Economia reciclării - decalajele pe care trebuie să le recupereze România".