Ministerul Finanţelor vrea să identifice ordonatorii de credite care au deviaţii de la costul de achiziţie mediu al bunurilor şi echipamentelor

 

"Cea de-a doua direcţie importantă pe care încercăm să o implementăm - şi sper să adoptăm cât de curând actul normativ pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului de Finanţe - este cea în care ne folosim de informaţiile pe care le avem în factura electronică business to government, să vedem acei ordonatori de credite care au deviaţii de la costul de achiziţie mediu al bunurilor, echipamentelor. Încercăm, într-o fază pilot, prima dată acest lucru, adică să ne uităm spre corecta utilizare a banilor care provin din bugetul public şi, în felul acesta, nu neapărat să detectăm pe cei care sunt mai puţin atenţi cu gestionarea banilor publici, dar măcar să identificăm cauzele care duc la aceste anomalii între ordonatorii de credite şi, sigur, pe cale de consecinţă, justeţea banului public este prioritatea noastră", a menţionat Marcel Boloş.

 

El şi-a exprimat speranţa că, în parteneriatul pe care îl are cu Curtea de Conturi, să obţină cel mai bun indicator de folosire a banului public.

 

"Circa 16.000 de ordonatori de credite, cred că îi cunoaşteţi mai bine decât mine - şi cunoaşteţi năravurile pe care le au - şi de aceea noi, în parteneriatul acesta pe care îl avem cu Curtea de Conturi încercăm ca, în cele din urmă, să obţinem cel mai bun indicator de folosire a banului public", a mai spus Boloş.

 

În context, ministrul Finanţelor l-a felicitat pe Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României, pentru transformarea profundă instituţională.

 

"De multe ori mă uitam ce scrie în presă despre acest model de transformare instituţională - şi ziceam aşa, în sinea mea: Vai, săracul de tine, domnul preşedinte (al Curţii de Conturi, n.r.), ce este pe capul tău! Să ştiţi că şi eu sunt acum exact în acea situaţie cu proiectul de lege. Dar să ştiţi că acest proiect de lege, m-a întrebat multă lume de ce este necesar - şi mă gândeam cum se explic de ce este necesar? Dacă vorbesc despre deficit bugetar, înţelege lumea cât înţelege... Dacă vorbesc de sustenabilitate financiară, înţelege lumea cât înţelege... Şi m-am gândit că poate dacă le spun: Uite, dacă cei 75 de miliarde de euro nu-i mai avem, înseamnă că nu mai avem bani de infrastructură, de apă şi canalizare, nu mai avem bani pentru asfaltarea străzilor, nu mai avem bani pentru autostrăzi, nu mai avem bani pentru modernizarea de şcoli, nu mai avem bani pentru modernizarea de spitale. Deci, unde vreţi să ne întoarcem? Când ne plimbam prin noroi şi aveam condiţiile de trai pe care le aveam? Şi, explicând poate aşa, de ce în aceste momente trecem prin această oarecum zgâlţâire a ceea ce înseamnă venituri fiscale şi cheltuieli publice, cred că momentul acesta de solidaritate - şi la politicieni, îndemn la înţelepciune, pentru că îi văd de multe ori spunând ce mare rău facem cu acest proiect de lege. Nu, ce mare bine facem cu acest proiect de lege, pentru că nu ne aruncăm 30 de ani în urmă - şi fără investiţii, România cred că ar fi un iad", a adăugat Marcel Boloş.

 

Proiectul CCR-SAI pentru cetăţean este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, ce a avut ca obiectiv modernizarea Curţii de Conturi a României.