
Ministrul Investiţiilor, despre PNRR: 7,8 miliarde de euro,suma proiectelor de investiţii cu semnul întrebării privind implementarea
26 Iunie 2025
AgerpresPotrivit datelor MIPE, suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Suma proiectelor de investiţii care ridică un semn de întrebare în acest moment privind capacitatea de a fi implementate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se ridică la 7,8 miliarde de euro, a afirmat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru.
Potrivit datelor MIPE, suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
"Comisia Europeană, împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE, au început o discuţie, deocamdată preliminară, prin care să vedem ce poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, până la finalul anului 2026, din totalul pe care îl avem pe PNRR. (...) Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment în ceea ce priveşte capacitatea de a fi implementate este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm despre segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructura socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri. De cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale, care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ", a spus Dragoş Pîslaru, la o conferinţă de presă.
Potrivit datelor MIPE, suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
"Comisia Europeană, împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE, au început o discuţie, deocamdată preliminară, prin care să vedem ce poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, până la finalul anului 2026, din totalul pe care îl avem pe PNRR. (...) Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment în ceea ce priveşte capacitatea de a fi implementate este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm despre segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructura socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri. De cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale, care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ", a spus Dragoş Pîslaru, la o conferinţă de presă.
El a subliniat că "21 miliarde de euro din cei 28,5 miliarde euro se pot salva, realist, acum".
"Important este că cele 21 miliarde de euro din cele 28,5 miliarde euro se pot salva, realist, acum. În mod optimist - şi mandatul pe care eu îl am este să încerc ceea ce nu s-a făcut până acum: să recâştigăm credibilitatea la Comisie, să lucrăm cot la cot, împreună cu colegii de linie, să vedem ce se mai poate recupera printr-o mobilizare exemplară, să vedem dacă putem beneficia de noile comunicări ale Comisiei cu privire la flexibilizarea PNRR, a cadrului european, pentru a vedea în ce măsura putem introduce instrumente financiare. Una dintre alternative, pe care Polonia a luat-o în calcul, este să găsim o injecţie de capital la Banca pentru Investiţii şi Dezvoltare a României care ar permite, după aceea, finanţarea unor largi proiecte pentru societate şi generarea de fonduri de equity. Acest lucru este pentru mine o prioritate. Am fost unul dintre adepţii programării în PNRR a instrumentelor financiare - şi am o oarecare dezamăgire că nu am realizat mai mult. Până la urmă, viaţa are acest ciclu şi poate reuşesc acum, pe ultima sută de metri. Sunt câteva soluţii pe care am putea să le vedem mai mult sau mai puţin spectaculoase, care să crească capacitatea României de a absorbi bani. Cu siguranţă, 21 de miliarde euro, de la 28,5 miliarde euro, este zona de la care plec mai departe", a adăugat Dragoş Pîslaru.
Potrivit ministrului, în această primăvară şi vară, Comisia Europeană a început să ne întrebe "din ce în ce mai serios, cum vrem să implementăm investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care progresul fizic, pe o bună parte din aceste investiţii, este zero sau foarte scăzut."
"În mod realist, scenariul de lucru este: nu pierdem niciun euro de pe fondurile nerambursabile. E realist, deci putem să facem. Avem suficiente proiecte mature, cât să putem să le terminăm pentru cei 13,5 miliarde euro de pe componenta de granturi, complet. Lucrul acesta deja este unul bun, deoarece pe împrumuturi, dacă pierzi din bani potenţiali, asta înseamnă că oricum tu aveai o problemă de unde aveai banii să plăteşti înapoi, pe datorie publică şi pe deficit. Pe granturi, însă, dacă pierdeai bani, atunci nu te mai salva nimeni, pentru că asta înseamnă că ratai complet nişte oportunităţi de dezvoltare. Pe partea de împrumuturi, în mod realist, avem în acest moment 8 miliarde care sunt acoperiţi cu proiecte mature.", a adăugat ministrul.
România a pierdut 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2, a subliniat ministrul.
"România a pierdut 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2 - şi asta este ceva ce nu prea s-a discutat în public. E adevărat, sunt pierduţi din componenta de împrumut, nu din cea de fonduri de granturi, de nerambursabile, dar mi se pare important să înţelegem că este un prim rateu despre care s-a discutat foarte puţin în spaţiul public. Este vorba de neputinţa României de a semna contracte pentru construirea unei capacităţi de electrolizoare, este vorba de hidrogen şi stocarea în hidrogen - şi lucrul acesta a fost un prim semnal de alarmă important. Întârzierile au continuat şi au devenit cronice. Cererea de plată numărul 3 a fost întârziată şi depusă abia pe 15 decembrie 2023. Ca să înţelegem mai bine numerele acestor cereri de plată, iniţial România avea un plan de 10 cereri de plată, fiecare cerere aproape pe câte un semestru. Ulterior, ca urmare a întârzierilor şi ca urmare a renegocierii bazate pe introducerea componentei Repower EU, am ajuns la 8 cereri de plată pentru că deja întârziasem. Acum noi suntem, cu un an înainte de terminarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Cererea de plată numărul 3 depusă - şi doar parţial acceptată şi plătită.", a adăugat ministrul.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 202 / 9888 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Filip & Company a asistat statul român prin Ministerul Finanțelor în contractarea unor plasamente private sub forma de împrumuturi în valoare de peste 2 miliarde de euro | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Bondoc & Asociații acordă asistență pentru 5 proiecte eoliene și solare în cadrul celei de-a doua licitații CfD din România | Echipa a fost coordonată de Cosmin Stăvaru (Partener), susținut de Raluca Catargiu (Senior Associate)
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
Bulboacă & Asociatii caută avocați apecializați în Drept Bancar & Finanțări | Practica Noastră de Referinţă
LegiTeam: Lawyer - Pharma & Regulatory and Public Procurement Team | GNP Guia Naghi and Partners
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...