Nazare: Prin bugetul anului 2026 facem primul pas decisiv pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv

El a precizat că s-a dorit ca bugetul pentru 2026 să fie unul corect, realist, care să reflecte cu adevărat priorităţile, dar în acelaşi timp şi posibilităţile pe care le are România în acest moment, în contextul din prezent.

Ministrul Finanţelor a reamintit că valoarea Produsului Intern Brut pe care este realizat bugetul este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creştere economică prognozată de 1% şi o inflaţie de 6,5%.

Totodată, el a precizat că s-a creat spaţiu pentru investiţii de aproximativ 164 de miliarde de lei, o creştere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiţii publice în anul 2025, iar notabil este că partea cea mai mare a acestor investiţii reprezintă o creştere a fondurilor europene.

"Acest buget mizează pe spaţiul pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR, iar acestea au crescut semnificativ, la aproape 110 miliarde, incluzând şi componenta SAFE. Foarte important de spus este că am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creştere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei şi o creştere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în acelaşi timp asigurând scăderea deficitului, în termenii agreaţi cu Comisia Europeană, la 6,2% componenta de deficit cash şi 6% componenta de deficit ESA. Meritul acestui echilibru îl constituie faptul că reuşim să scădem deficitul de la 146 de miliarde nominal sau 7,6% cash în 2025, la 6,2% cash în 2026, aproximativ 127 de miliarde", a mai precizat acesta.

Ministrul Finanţelor a precizat că va creşte volumul investiţiilor, dar şi calitatea acestora.

Pe de altă parte, el a vorbit şi despre riscurile pe care le poate genera conflictul din Orientul Mijlociu şi a menţionat că poate fi luată în calcul o creştere moderată a inflaţiei, precizând că va primi date de la BNR la finalul lunii.

"Bineînţeles, n-aş putea să închei prezentarea fără a spune că, într-adevăr, sunt şi riscuri, sunt riscuri pe care trebuie să le reevaluăm în privinţa conflictului din Orientul Mijlociu. Nu ştim la acest moment ce magnitudine şi ce impact va avea conflictul din Orientul Mijlociu, încotro se vor îndrepta lucrurile. Ce putem să luăm în calcul este o creştere moderată a inflaţiei în acest moment. Vom avea date inclusiv de la BNR în curând, la finalul acestei luni, şi monitorizăm foarte atent cum evoluează lucrurile. Noi credem că parametrii esenţiali de la care am pornit sunt nişte parametrii prudenţi, inclusiv prin PIB-ul nominal, modul în care a fost elaborat PIB-ul nominal, dar şi creşterea economică", a mai afirmat Alexandru Nazare.

La elaborarea proiectului de buget pentru anul în curs, Guvernul a luat în calcul o creştere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei.

Deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condiţiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creştere la 36% din PIB, şi ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei), de la 16,9% din PIB în anul 2025. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei), de la 10,9% din PIB. Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, a precizat Ministerul Finanţelor, într-un comunicat recent. Cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice.

Potrivit MF, resursele alocate în 2026 pentru dezvoltarea comunităţilor locale depăşesc 86,4 miliarde de lei, în creştere cu 7,4 miliarde de lei faţă de 2025, reprezentând cel mai ridicat nivel al finanţării acordate până în prezent autorităţilor publice locale. Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanţare al Municipiului Bucureşti, prin crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţării serviciilor publice generale, cofinanţării proiectelor de infrastructură şi susţinerii programelor de dezvoltare locală.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale au prevăzute, în proiectul de buget pentru 2026, credite bugetare, dar şi de angajament, mai mici comparativ cu anul anterior. Credite bugetare în scădere ar urma să aibă şi Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Sănătăţii, însă în cazul acestora creditele de angajament vor fi mai mari.

În cazul celorlalte ministere, alocările sunt pozitive raportat la execuţia preliminară pe anul anterior.

Pe de altă parte, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi primele în sectorul public rămân la nivelul lunii decembrie 2025 şi se menţine la nivelul de 81 lei punctul de referinţă în funcţie de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii.