Noi reglementări privind obligația organizării activității în regim de telemuncă

De asemenea, măsuri similare sunt prevăzute și de ultimele modificări ale Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 192 din 5 noiembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă), în vigoare din data de 6 noiembrie 2020.

Pe lângă celelalte măsuri privind restricționarea circulației persoanelor și activității operatorilor economici în anumite intevale orare, noile acte normative modifică din nou abordarea în ceea ce privește organizarea activității în regim de telemuncă.

Dacă până acum legislația prevedea obligația tuturor instituțiilor și operatorilor economici publici sau privați de a analiza modul de desfășurare a activității și posibilitatea organizării acesteia în regim de telemuncă sau muncă de la domiciliu, noile modificări prevăd că organizarea activității în regim de telemuncă nu mai este doar o recomandare, ci o obligație.

Pe de o parte, noile dispoziții legale prevăd ca, de astăzi, angajatorii din sectorul privat cu un număr mai mare de 50 de salariaţi au obligația organizării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu. Obligația se aplică în egală măsură și  pentru  (i) autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare și (ii) regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu condiția ca oricare dintre acestea să treagă de pragul de 50 de salariați.

Pe de altă parte, ultimele modificări aduse Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 impun aceeași obligație pentru toți operatorii economici, în mod nediferențiat.

Pe cale de excepție, acolo unde specificul activității face imposibilă o astfel de organizare, angajatorul trebuie să gestioneze programele de lucru astfel încât să împartă personalul în grupe care să înceapă și, respectiv, să termine activitatea la o diferență de cel puțin o oră.

În ceea ce privește modalitatea concretă de implementare, legiuitorul pare să se orienteze din nou în direcția organizării activității în regim de telemuncă/ muncă la domiciliu în mod unilateral, prin decizie. În acest sens se poziționează și Ghidul privind desfășurarea activității în regim de munca la domiciliu/ telemuncă/ program individualizat de muncă, publicat recent de Inspecția Muncii, care poate fi consultat aici. Cu toate acestea, recomandăm încheierea de acte adiționale la contractul individual de muncă, pentru a evita provocările precum cele apărute în procedura de acordare a ajutorului pentru telemuncă (unde se solicita să se fi încheiat acte adiționale chiar și în perioada stării de urgență, când decizia unilaterală a angajatorului era suficientă pentru implementarea telemuncii).

Suplimentar, oricare ar fi măsura adoptată ca urmare a acestor obligații, recomandăm ca posibilitatea și oportunitatea respectivei măsuri să fie analizate și detaliate în cadrul unei note de fundamentare documentate de angajator, după consultarea comitetului SSM, care să dovedească parcurgerea acestei analize și, daca este cazul, motivele obiective care fac imposibilă organizarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă.