PNRR poate impulsiona investiţiile şi atenua efectele de frânare a economiei generate de politica fiscală (oficial BNR)

Potrivit acestuia, consolidarea fiscală a câştigat credibilitate în ochii investitorilor, iar reacţia lor, pozitivă în acest caz, se vede în dobânzile la care România se finanţează.

"Dar această fereastră de încredere poate dispărea rapid. O abatere de la traiectoria actuală, revenirea la cheltuieli discreţionare mari sau o criză politică pot readuce exact scenariul pe care l-am evitat la limită: pierderea ratingului de investiţii, închiderea pieţelor, dificultăţi de finanţare, fuga capitalului şi presiuni severe de depreciere. Asta nu înseamnă că măsurile pe partea de cheltuieli nu sunt necesare, utile şi aşteptate de societate. Dimpotrivă: eu cred că sunt esenţiale. Când premierul spune că există risipă în administraţia publică, cred că are dreptate, confirmă ceea ce economiştii de dreapta susţin de ani de zile. Este nevoie, mai mult ca oricând, de eficientizarea cheltuirii banului public şi de o colectare mai bună. Nu poţi avea taxe ca în Vest şi servicii publice ca în Est", afirmă Cristian Popa.

El menţionează că stimularea activităţii economice cu fonduri europene este o măsură de conjunctură, însă "alta mai bună nu avem".

"Decât să dezbatem încontinuu, pe toate posturile TV, despre prăbuşirea iminentă a economiei româneşti (prăbuşire care nu mai vine), mai bine ne-am uita la ce putem face, în acest context, să crească. Economiştilor de pe micile ecrane trebuie să le spunem că instrumentul pe care îl caută este deja aici: în program, investiţii pe bani europeni, cu efect economic multiplicator. De stânga sau de dreapta, nu ar trebui să facă opoziţie la şi mai multe autostrăzi, la şi mai multe garnituri moderne de tren, autoutilitare de pompieri sau salvări, de asemenea moderne, pe bani europeni. Pachetul fiscal vizează în principal consumul şi acest lucru se vede deja în dinamica tot mai slabă din 2025 şi 2026. În schimb, investiţiile sunt afectate mai puţin şi rămân în teritoriu pozitiv. Dacă România va reuşi să atragă fondurile PNRR şi banii din CFM, investiţiile pot redeveni motorul principal al economiei, iar creşterea economică va antrena evoluţia pozitiva a consumului. Un motor alimentat cu combustibil european. În plus, restrângerea deficitului extern pare să continue, cu două mari resorturi: creşterea dinamicii exporturilor în 2025 şi reducerea dinamicii importurilor în 2026", arată Cristian Popa.

Potrivit analizei, în prezent, consumul nu mai încălzeşte economia, iar investiţiile încep să ducă greul şi să împingă creşterea pe baze mai sănătoase.

"Când vine vorba de PIB, chiar dacă în trimestrul IV economia nu mai creşte deloc, România tot va încheia anul cu un PIB cu aproximativ 1,3% mai mare decât anul trecut. Pentru ca media pe întregul an să rămână la 0,8% (creşterea cumulată din primele trei trimestre), ar fi nevoie de o scădere abruptă, de aproape 2% în trimestrul IV, un scenariu improbabil. Aceste evoluţii ţin şi de efecte statistice: este mai mult matematică decât economie. Important este însă altceva: puteam fi într-un scenariu de "hard landing", o corecţie dureroasă şi bruscă. Nu suntem acolo. Trecem printr-un "soft landing", o încetinire controlată, necesară după ani de creşteri nesustenabile ale consumului. Nu e un proces plăcut, nici uşor, societatea acceptă greu schimbarea de ritm, dar era inevitabil. Probabil vom avea doi ani cu creştere economică redusă, doi ani de reaşezare pe baze macroeconomice mai sănătoase, cu deficite mai mici, ceva mai echilibrate. Nu sunt ani pierduţi. Din contră: în economie, la fel ca la un elastic întins prea mult şi eliberat repede, corecţiile bruşte pot fi dureroase, sau altfel spus, chiar mai plastic, "cu cât eşti mai sus (cu deficitele), cu atât poţi să cazi mai tare". Mai bine un pas mai lent, dar relativ sigur, decât o prăbuşire forţată. Preferăm o creştere mai mică, dar construită sănătos", a mai scris Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR.