Raportarea publică pentru fiecare țară în parte implementată în România începând cu 1 ianuarie 2023

Dispozițiile Ordinului au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Deși Directiva UE impune statelor membre ale UE să o transpună în legislația națională până la 22 iunie 2023, având primul exercițiu financiar de raportare cel care debutează la sau după 22 iunie 2024, România a optat pentru o implementare anticipată a Directivei. Prin urmare, noile norme au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar primul raport va trebui depus în 2024 pentru situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar 2023.

Implementarea anticipată a Directivei UE a generat unele îngrijorări în mediul de afaceri din România din cauza următoarelor motive:

-        Un posibil impact negativ asupra pieței de capital - investitorii consideră că riscurile de reputație care decurg din controlul public și dezavantajele concurențiale depășesc beneficiile potențiale ale unui mediu informațional extins sau ale unor strategii mai sustenabile de impozitare a întreprinderilor¹;

-        Lipsa de timp pentru a implementa noile cerințe de raportare - modelele de raportare electronică și instrucțiunile aferente urmează să fie publicate de către Comisia Europeană în al treilea trimestru al anului 2024, în timp ce primul raport pentru unele companii românești ar trebui depus până la 31 decembrie 2024, ceea ce ar lăsa companiilor românești foarte puțin timp pentru a asigura o implementare adecvată;

-        Un posibil dezavantaj comercial și concurențial - divulgarea imediată a datelor care urmează să fie incluse în raport ar putea, în anumite cazuri, să aducă un prejudiciu grav poziției comerciale a companiilor românești raportoare², deoarece informațiile sensibile din punct de vedere comercial vor fi puse la dispoziția concurenților și partenerilor de afaceri din alte jurisdicții în care o astfel de divulgare nu este încă impusă.  Dezvăluirea publică ar putea, de asemenea, să afecteze negativ profitabilitatea viitoare a companiilor din cauza prejudiciului reputațional rezultat din discuțiile publice despre cotele efective de impozitare scăzute. Alternativ, firmele ar putea ajusta aranjamentele fiscale legale pentru a evita controlul public.1

1.    Societățile-mamă finale și societățile autonome românești cu o cifră de afaceri consolidată care depășește în total 3,7 miliarde RON (echivalentul a 747.474.740 EUR la cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 21 decembrie 2021) pentru fiecare dintre cei doi ani financiari consecutivi anteriori, așa cum reiese din situațiile financiare consolidate ale acestora;

2.    Filialele românești mijlocii și mari controlate de o societate-mamă finală din afara UE, a căror cifră de afaceri din bilanț depășește în total 3,7 miliarde RON pentru fiecare dintre cei doi ani financiari consecutivi anteriori, astfel cum este reflectată în situațiile financiare consolidate ale acestora;

3.    Sucursalele din România, înființate de societăți din afara UE cu o cifră de afaceri netă care depășește pragul de 3,7 de miliarde RON pentru fiecare dintre ultimii doi ani financiari consecutivi.

În cazul în care cifra de afaceri totală consolidată scade sub 3,7 miliarde RON pentru fiecare dintre cei doi ani financiari consecutivi anteriori, așa cum este reflectată în situațiile financiare consolidate ale acestora, societățile menționate mai sus nu mai au obligația de a prezenta raportul CbC.

Raportul public CbC include informații privind toate activitățile societăților, inclusiv cele ale tuturor entităților afiliate consolidate în situațiile financiare pentru exercițiul financiar în cauză.

Raportul cuprinde:

-        denumirea societății-mamă finale/autonome, exercițiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru raport și, dacă este cazul, o listă a tuturor filialelor consolidate în situațiile financiare ale societății-mamă finale pentru exercițiul financiar relevant, stabilite în UE sau în jurisdicțiile fiscale incluse în anexele I și II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (așa-numitele "listă neagră" și "listă gri")³;

-         o scurtă descriere a naturii activităților lor;

-        numărul de angajați în echivalent normă întreagă;

-        veniturile, care trebuie calculate ca sumă a cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepția dividendelor primite de la societățile afiliate, a veniturilor din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat și a veniturilor similare;

-        valoarea profitului sau a pierderii brute;

-        valoarea impozitului pe profit acumulat în cursul exercițiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitul recunoscute pentru profiturile sau pierderile impozabile ale exercițiului financiar de către societățile și sucursalele din jurisdicția fiscală relevantă;

-        valoarea impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă valoarea impozitului pe profit plătit în cursul exercițiului financiar relevant de către societățile din jurisdicția fiscală relevantă; și

-        valoarea profiturilor acumulate la sfârșitul exercițiului financiar relevant.

România permite ca una sau mai multe informații să fie omise temporar din raport, în cazul în care divulgarea lor ar aduce un prejudiciu grav poziției comerciale a societăților la care se referă raportul. Orice omisiune trebuie să fie indicată în mod clar în raport, împreună cu o explicație motivată corespunzător. Cu toate acestea, toate informațiile omise sunt făcute publice într-un raport ulterior, în termen de cel mult cinci ani de la omiterea inițială.

Raportul CbC trebuie să fie pus la dispoziția publicului în mod gratuit pe site-ul web al societăților raportoare, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale UE, în termen de cel mult 12 luni de la încheierea exercițiului financiar pentru care a fost întocmit raportul.

În cazul în care raportul este pus simultan la dispoziția publicului pe site-ul web al Registrului Comerțului din România, site-ul web al societăților raportoare trebuie să conțină o trimitere la site-ul web al Registrului Comerțului din România unde poate fi accesat raportul.

Raportul trebuie să rămână accesibil pe site-ul web timp de cel puțin cinci ani consecutivi.

Adoptarea anticipată a raportării publice CbC a creat agitație în mediul de afaceri românesc din cauza motivelor detaliate mai sus, dar și din cauza faptului că multe companii încă se luptă să implementeze în sistemele lor ERP/contabilitate raportarea SAF-T⁴ și să se conformeze cerințelor de facturare electronică.  În ultima vreme, se pare că tot ceea ce fac companiile românești este să pregătească un raport nou după altul. Și, ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, există o frustrare tot mai mare din cauza faptului că autoritățile române încă nu au încă infrastructura și capacitatea IT de a corela toate datele pe care le primesc prin mijloace electronice și, prin urmare, acestea nu pot fi examinate și procesate în mod corespunzător. Acest lucru înseamnă că efortul depus pentru a respecta toate noile cerințe nu își ating obiectivul de a reduce evaziunea fiscală și transferul profiturilor, ci mai degrabă va pune presiune asupra companiilor care se conformează.