Prima zi neplătită de concediu medical: Implicații practice pentru angajatorii din România

Începând cu data de 1 februarie 2026, Ordonanța de Urgență nr. 91/2025 introduce o modificare substanțială în regimul indemnizației pentru concediul medical în România, reglementând faptul că indemnizația pentru prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. În reglementarea anterioară, angajatorii suportau integral indemnizația aferentă primelor cinci zile de concediu medical. De acum înainte, doar zilele 2-6 vor fi plătite de către angajator, prima zi nemaifiind plătită nici de către angajator şi nici de către stat.

Această măsură temporară este în vigoare până la data de 31 decembrie 2027. Modificarea ridică o serie de întrebări din sfera dreptului muncii, pe care ne-am propus să le adresăm în cuprinsul acestui articol.

Această măsură afectează toate certificatele medicale emise după 1 februarie 2026? 

Măsura se aplică tuturor certificatelor medicale emise în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, cu excepția certificatelor emise persoanelor asigurate care se află sub o măsură oficială de izolare, pentru care prima zi rămâne plătită. În rest, nu există nicio altă excepție sau diferențiere, astfel încât, indiferent de situația medicală a salariatului sau afecțiunea acestuia, indemnizaţia pentru prima zi de concediu rămâne neplătită.

În acest caz, prima zi mai este considerată concediu medical, chiar dacă este neplătită? 

Din punctul nostru de vedere, răspunsul este afirmativ. Este esențial să distingem între concediul medical ca şi concept juridic ce conferă un statut protejat și indemnizația de concediu medical ca formă de compensare în bani. Acestea sunt două drepturi distincte, chiar dacă în final urmăresc un scop comun, anume asigurarea recuperării capacității de muncă a salariatului.

Această distincție susține, totodată, ideea că suspendarea contractului individual de muncă este declanșată de incapacitatea certificată de muncă a angajatului, nu de caracterul remunerat sau nu al perioadei respective. 
Tratarea primei zile de concediu medical altfel decât concediu medical poate genera neregularităţi cu privire la stagiul de contribuţie și datele istorice ale angajaților, având în vedere că, deși neplătită, prima zi se consideră în continuare perioadă contributivă din perspectiva asigurărilor sociale.

În consecință, deși prima zi de concediu medical este acum neplătită, aceasta ar trebui în continuare înregistrată și tratată drept concediu medical în scopul suspendării contractului si al protecțiilor oferite de legislația muncii.

Plata voluntară a primei zile de concediu medical: câteva aspecte esenţiale 

În practica noastră am sesizat că unii angajatori au inclus în regulamente interne sau politicile lor interne clauze exprese despre plata indemnizaţiei de concediu medical, replicând, practic, prevederile legii. Se pune deci întrebarea dacă, în măsura în care nu vor exista modificări la aceste regulamente sau politici, angajatorii  vor putea fi obligați să plătească în continuare echivalentul primei zile.

Din punctul nostru de vedere, în principiu, angajatorii pot plăti prima zi de concediu medical, însă titlul (calificarea juridică) sub care vor face plata va conta din punct de vedere fiscal. Astfel, întrucât indemnizația aferentă primei zile de concediu medical nu mai este plătită, suma pe care angajatorul ar plăti-o voluntar ar putea fi considerată drept venit salarial obișnuit, supus impozitului pe venit și contribuțiilor de asigurări sociale. În plus, aceasta ar urma regulile generale de deductibilitate fiscală (ca și cheltuială de personal pentru angajator). 

În schimb, dacă angajatorii mențin în regulamentele interne referirea la „indemnizația de concediu medical" inclusiv în ce privește suma de bani plătită pentru prima zi de concediu medical, acest lucru poate genera inconsecvențe în tratamentul fiscal, cu impact inclusiv asupra deductibilității acestei cheltuieli în cazul controalelor fiscale.

Angajatorii care doresc să înceteze plata pentru prima zi de concediu medical ar trebui să revizuiască și, dacă este necesar, să modifice regulamentele interne/politicile și să comunice formal schimbarea angajaților, pentru a asigura claritate și conformitate atât din perspectivă juridică, cât și fiscală. 

Considerăm că în orice caz o comunicare bună şi deschisă cu salariaţii va face diferenţa în modul în care aceştia se vor raporta la această modificare legislativă care poate produce un impact financiar relevant pentru salariaţi, atunci când angajatorii vor decide să nu suporte costul acesteia.

Raportarea salarială și în REGES 

Modul în care este înregistrată prima zi de concediu medical (chiar şi neplătită) are o importanță operațională semnificativă. Clasificarea incorectă a acesteia drept concediu fără plată (spre deosebire de concediu medical (neplătit)) poate distorsiona calculul perioadelor contributive, evidențele de asigurări sociale, dar și datele istorice relevante pentru contribuțiile și asigurările angajaților.

După cum enunţam anterior, în opinia noastră, prima zi de concediu medical ar trebui să fie raportată în continuare drept concediu medical (neplătit), în concordanță cu natura sa juridică.

Pași concreți recomandați pentru angajatori 

Sfătuim toţi angajatorii ca întâi să decidă abordarea pe care o vor lua cu privire la prima zi de concediu, şi apoi să se coordoneze cu furnizorii de servicii juridice şi fiscale pentru a alinia politicile interne şi comunicarea cu angajaţii  într-o abordare consecventă. 

Astfel după decizia la nivel de angajator cu privire la preluarea sau nu a plăţii primei zile de concediu medical, recomandăm:
►    Revizuirea politicilor: Analizați regulamentele interne, politicile aplicabile angajaților, contractele colective de muncă (dacă există) și contractele individuale de muncă pentru a identifica orice angajament privind compensarea concediului medical pentru prima zi.
►    Aliniere internă: Asigurați coordonarea între departamentele de resurse umane, salarizare, fiscal și juridic cu privire la clasificarea și raportarea acestei prime zile.
►    Actualizări de sistem: Verificați că setările de salarizare și HRIS/REGES reflectă corect prima zi drept concediu medical (neplătit).
►    Comunicare către angajați: Pregătiți o comunicare clară și documentată pentru angajați care să explice modificarea, momentul aplicării și implicațiile acesteia. Nu trebuie omișii angajații detașați în străinătate în baza unor contracte individuale de muncă române active.
►    Tratament fiscal: Dacă mențineți plata pentru prima zi de concediu medical, validați tratamentul fiscal aplicabil (impozit pe venit și contribuții sociale) și deductibilitatea împreună cu consilierii dumneavoastră fiscali.