Ruxandra Târlescu (PwC): Costul vieţii rămâne principalul risc perceput de români, în perspectiva unor măsuri fiscale nepopulare

Presiunile legate de costul vieţii continuă să afecteze încrederea consumatorilor, mai mult de jumătate dintre respondenţi declarând că "se descurcă financiar" sau se confruntă cu provocări financiare, cum ar fi imposibilitatea de a plăti o parte sau toate facturile lunare ale gospodăriei. Ca urmare, consumatorii încearcă să economisească, jumătate (51%) considerând "raportul calitate-preţ mai bun" drept principalul motiv pentru schimbarea mărcilor de alimente, iar un număr similar reutilizează mâncarea rămasă (49%) sau căută promoţii (48%). De asemenea, două treimi (66%) dintre consumatori cumpără doar ceea ce au nevoie pentru a reduce risipa de alimente.

Preocupările legate de alimentele ultraprocesate sau de utilizarea pesticidelor se intensifică în rândul a aproximativ 60% dintre consumatorii chestionaţi, iar peste 50% dintre respondenţi intenţionează să crească consumul de produse proaspete în următoarele luni.

Deşi consumatorii conştientizează impactul schimbărilor climatice, aceste îngrijorări nu se reflectă mereu în comportamentul de cumpărare, comentează consultanţii. Peste 80% dintre respondenţi îşi exprimă îngrijorarea faţă de schimbările climatice, însă doar 44% dintre aceştia spun că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente care susţin protejarea mediului, precum îmbunătăţirea calităţii solului şi biodiversitatea.

"Sondajul a evidenţiat, de asemenea, o deschidere în creştere a consumatorilor faţă de adoptarea de noi tehnologii şi cumpărături prin canale netradiţionale. Aproape patru din zece (38%) au testat serviciile de abonament şi livrarea de kituri de alimente. Bunăstarea personală bazată pe tehnologie este, de asemenea, în creştere, 70% dintre respondenţi utilizând aplicaţii de sănătate sau dispozitive portabile. Aproximativ jumătate dintre respondenţi sunt de acord cu integrarea AI generativă în planificarea meselor", se precizează în comunicatul PwC.

De altfel, cercetările recente ale companiei sugerează că în următorul deceniu industriile se vor reconfigura pentru a răspunde nevoilor oamenilor în moduri noi, conducând la formarea unor "domenii" care depăşesc liniile sectoriale tradiţionale. Pentru sistemul alimentar global - pe care PwC îl denumeşte "How we Feed", acest lucru ar putea însemna o colaborare mai mare între sectoare: retail, sănătate, tehnologie. Până în 2035, acest ecosistem de afaceri ar putea atinge o valoare de 9,88 trilioane dolari, cu potenţialul de a ajunge la 10,35 trilioane dolari.

În ianuarie şi februarie 2025, PwC Research, centrul global de excelenţă al PwC pentru cercetare de piaţă şi informaţii, a realizat un sondaj cu 21.075 de consumatori din 28 de ţări, printre care şi România. Respondenţii au fost întrebaţi despre o gamă de subiecte legate de consumul alimentar şi tendinţele consumatorilor, inclusiv cumpărăturile de alimente şi alegerile alimentare, viitorul sănătăţii, tehnologiile emergente şi climatul şi sustenabilitatea. Interviurile cu executivi din industrie au avut loc în mai 2025.

PwC dispune de 370.000 de oameni în 149 de ţări şi oferă servicii de audit şi asigurare, taxe şi servicii juridice, tranzacţii şi consultanţă.