Şeful ADR Bucureşti-Ilfov: 40% din alocarea perioadei 2021-2017 va merge spre transportul public electric

 

"Provocarea specifică acestei regiuni este că avem şapte administraţii locale în Bucureşti - Primăria Generală şi cele şase primării de sector. Credem că soluţia este finalizarea unei strategii integrate de dezvoltare urbană. 40% din alocarea din perioada 2021-2017 merge spre transportul public electric: vom finanţa tramvaie, troleibuze şi autobuze electrice, staţii de încărcare, iar suma alocată este de peste 230 de milioane de euro. În zona de digitalizare, am propus două tipuri de acţiuni specifice, intervenţii de tip smart city, smart village, dar şi digitalizarea serviciilor publice la nivel local, regional. Rămâne să discutăm cu autorităţile locale", a spus Nicula.

 

În acelaşi timp, Marinela Alecu, şeful Direcţiei Politici Regionale şi Comunicare, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, a menţionat faptul că suma estimată în acest moment pentru proiectele din această regiune se ridică la valoarea de 1,2 miliarde de euro.

 

"Vrem să finanţăm nevoile pe care comunităţile şi administraţiile publice locale le au. Am elaborat deja prima versiune a programului pentru 2021-2017, suntem acum în procesul de actualizare, pe baza recomandărilor primite de la Comisie. Suma indicativă este de 1,2 miliarde euro, dublă faţă de suma pe care am avut-o până acum. Este o mare responsabilitate pentru noi şi beneficiari, trebuie să aducem proiecte care să contribuie la dezvoltarea regională", a afirmat Alecu.

 

Fostul ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloş, în prezent director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a susţinut ideea că trebuie să existe o legătură strânsă între componentele tehnice, care ţin de partea de IT, şi interesele imediate ale cetăţenilor.

 

"Provocarea pentru perioada 2021-2017 în ceea ce priveşte smart city: există o competiţie între componentele conceptului care ţin de zona IT - baze de date, performanţă în zona de cloud şi, pe cealaltă parte, beneficiarii de servicii publice, populaţia, care se uită mai puţin la partea tehnică, ci la finalitatea serviciului public. Îi interesează cât de simplu pot plăti o taxă, cât de simplu pot primi un certificat de urbanism, cât de inteligent este serviciul public de iluminat sau cel de colectare selectivă a deşeurilor", a explicat Boloş.

 

La rândul său, Dragoş Preda, secretar de stat pentru Telecomunicaţii în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a estimat că România poate beneficia de fonduri foarte mari, însă importantă este colaborarea eficientă între actorii implicaţi în implementarea proiectelor.

 

"Pentru ca cetăţenii să se integreze cât mai bine în noul ecosistem online, avem nevoie de conectivitate. Statele nordice dezvoltă acum infrastructură de date prin cea de utilităţi, adică trag fibră prin infrastructura de gaze, canalizare, fără să mai fie nevoie să spargă drumuri sau să obţină o altă serie de avize. Sumele pe care România le poate accesa sunt foarte mari, nu conştientizăm acest lucru. Avem nevoie de oameni foarte bine pregătiţi, astfel încât să atragem toate aceste fonduri. Trebuie să ne punem la aceeaşi masă, companii, autorităţi locale, startup-uri, pentru a face un plan. Competiţia nu este între oraşele din România, ci la nivel european", a declarat Preda.

 

În calitate de director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei a punctat faptul că o regiune să aibă antreprenori pregătiţi, care să implementeze proiecte benefice pentru întreaga comunitate.

 

"Scopul nostru este ca oamenii să trăiască, să înveţe şi să investească în regiunea noastră. Am pus bazele Rubik Hub, este un spaţiu foarte frumos şi o comunitate de 100 de antreprenori, mentori, coach, cu care dezvoltăm activităţi pentru tineri şi antreprenori. Vrem să dezvoltăm antreprenori, pentru că fără oameni şi echipe care să ştie cum să implementeze proiecte, nu vom reuşi", a atenţionat Asandei.

 

În acelaşi context, Ovidia Caba, director Departament Politici Regionale la Direcţia Regională a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, a apreciat că "viziunea este ca regiunea să devină mai curată, atractivă pentru locuitorii ei, dar şi pentru turişti".

 

Totodată, Luminiţa Mihailov, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, a anunţat că s-au identificat la nivelul administraţiei locale "mai multe nevoi primare, care ţin de servicii de arhivare electronică, management al proceselor din administraţie, dar aceste zone nu pot fi finanţate prin POR" (Programul Operaţional Regional - n. r.).

 

"Provocarea cea mai mare în acest moment este să clarificăm ce putem finanţa şi ce nu", a menţionat Mihailov.

 

Asociaţia Română pentru Smart City a organizat, marţi, conferinţa online "Dezvoltarea Regională în România. Rolul şi importanţa ADR", la care au participat reprezentanţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională din România.