ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

„Taxa Netflix”, un nou impozit în România

13 Iulie 2022   |   Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România

„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.

 
 
Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligați, începând cu luna iulie 2022, să plătească o taxă pentru veniturile obținute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”. Legea care instituie această obligație a fost adoptată recent de Parlamentul României și a intrat în vigoare în data de 3 iulie. Taxa a fost menținută la nivelul din proiectul inițial, respectiv 4% din veniturile menționate, deși în urma dezbaterilor din Senat, prima cameră sesizată, fusese redusă la 2%. Dar, deși primul termen de declarare și plată ar trebui să fie 25 august 2022, mai sunt anumite aspecte tehnice încă neclare pentru contribuabilii vizați. 


Proiectul de lege a fost elaborat în cursul anului trecut, inițiatorii susținând necesitatea taxei în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online a fost în plină ascensiune. Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.

Obligația există, procedura nu

Baza de calcul a taxei de 4% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Aceasta se va aplica și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România, însă doar pe veniturile obținute din țara noastră. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform actului normativ menționat.

Așadar, obligația de a plăti această taxă există, dar procedura de declarare și plată încă nu a fost pusă la dispoziția contribuabililor. Mai mult, textul de lege creează confuzie în rândul societăților vizate – pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru.

Taxarea economiei digitale în Europa

„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.

Există jurisdicții europene care au introdus deja sau au în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (introdusă în România), dar nivelul diferă de la caz la caz. Spre exemplu, în Franța taxa este de 3% și este în vigoare de la începutul anului 2019, în Marea Britanie (2%), Italia (3%) și Austria (5%) se aplică din 2020, iar în Spania (3%) din ianuarie 2021. De asemenea, există discuții cu privire la introducerea unei astfel de taxe și în Olanda.

Impozitarea economiei digitale este în discuție de mulți ani la nivel global, iar statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au ajuns în 2021 la un acord pe doi piloni, care are drept scop inclusiv impozitarea companiilor din domeniu și distribuirea unor cote din impozitul pe profit către țările din care acestea obțin veniturile. Dar, prin semnarea acordului, statele care au introdus unilateral taxe digitale se obligă să le elimine în momentul în care vor introduce în legislația locală prevederile convenite la nivelul OCDE.

Organizația internațională a publicat, recent, normele generale pentru implementarea pilonului I din acord, referitor la distribuirea parțială a impozitelor pe profiturile înregistrate de companiile multinaționale către statele sursă, astfel încât acesta să poată fi implementat din 2024. Pentru pilonului II, care prevede aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global, de 15%, OCDE a lansat în dezbatere ghidul cu specificațiile tehnice încă din decembrie 2021, iar Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cel puțin pe termen scurt, probabil taxele actuale rămân în vigoare.

În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 3081 / 8889
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    RTPR a asistat PragmaGO la intrarea pe piața din România prin achiziția Omnicredit. Echipa a fost coordonată de Alina Stăvaru (Partner) și Ianita Țui (Counsel)
    Andreea Zvâc face un pas înainte în carieră și devine Partener în cadrul biroului Wolf Theiss din București | Bryan W. Jardine (Managing Partner): Promovarea sa reflectă nu numai contribuțiile profesionale remarcabile la dezvoltarea departamentului său, ci și rolul semnificativ în consolidarea poziției generale a firmei pe piața din România
    Bondoc & Asociații a asistat TDI Renewables, unul dintre principalii actori în domeniul dezvoltării regenerabile, într-o restructurare internațională
    Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Mihaela Scărlătescu, Head of legal - Farmexim: „Când ești managerul unei echipe de legal, rolul nu se rezumă doar în a asigura îndeplinirea sarcinilor, ci este de fapt mai mult orientat spre partea umană. Cresc echipe, cresc oameni de niște ani buni și nu există satisfacție mai mare ca atunci când vezi transformarea acestora, acolo unde există ‘sămânța dorinței de a evolua ’ ”
    VIDEO | Dicționar de arbitraj: Avansul cheltuielilor arbitrale (Powered by ZRVP)
    „The Lawyer European Awards 2024”| Patru firme cu activitate în România concurează pentru titlu la secțiunea ”Law Firm of the Year: South Eastern Europe” | Popescu & Asociații și TZA, pe lista scurtă a premianților. ZRVP, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, printre finaliștii secțiunii ”European litigation team of the year”
    Rising Stars | Tudor Bonifate, primul admis la Facultatea de Drept și mai apoi șef de promoție în 2022, cu media 10, a ales să profeseze ca avocat la Țuca Zbârcea & Asociații: ”Învăț permanent – de la avocații care mă coordonează, de la colegii mei avocați, de la profesorii cu care am șansa de a colabora la facultate, de la studenții mei. Cred că avocatura mă face un profesor mai bun, după cum profesoratul mă face un avocat mai bun”
    Încă un spin-off în piața avocaturii | Luminița Popa și Miruna Suciu, fondatoarele Suciu Popa, o iau pe drumuri diferite. Popa Legal se va focusa pe practica de arbitraj, iar Suciu Partners anunță consolidarea echipei
    Țuca Zbârcea & Asociații apără interesele statului român în litigiul inițiat de Damen Holding la Curtea de Arbitraj de la Viena | Legea 187 ̸ 2023 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a pus pe butuci modelul de cooperare cu investitorul olandez la Damen Shipyards Mangalia SA, o companie în care statul deține 51%, prin Șantierul Naval 2 Mai SA. Pierderea litigiului antrenează plata unor ”despăgubiri semnificative”
    Mușat & Asociații intră în arbitrajul ICSID inițiat de bulgarii de la Eurohold și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons și DGKV. Reclamanții și-au ales un arbitru din Anglia
    LegiTeam | Mitel & Asociații recrutează avocați stagiari
    LegiTeam | Mitel & Asociatii caută avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...