ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

„Taxa Netflix”, un nou impozit în România

13 Iulie 2022   |   Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România

„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.

 
 
Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligați, începând cu luna iulie 2022, să plătească o taxă pentru veniturile obținute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”. Legea care instituie această obligație a fost adoptată recent de Parlamentul României și a intrat în vigoare în data de 3 iulie. Taxa a fost menținută la nivelul din proiectul inițial, respectiv 4% din veniturile menționate, deși în urma dezbaterilor din Senat, prima cameră sesizată, fusese redusă la 2%. Dar, deși primul termen de declarare și plată ar trebui să fie 25 august 2022, mai sunt anumite aspecte tehnice încă neclare pentru contribuabilii vizați. 


Proiectul de lege a fost elaborat în cursul anului trecut, inițiatorii susținând necesitatea taxei în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online a fost în plină ascensiune. Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.

Obligația există, procedura nu

Baza de calcul a taxei de 4% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Aceasta se va aplica și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România, însă doar pe veniturile obținute din țara noastră. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform actului normativ menționat.

Așadar, obligația de a plăti această taxă există, dar procedura de declarare și plată încă nu a fost pusă la dispoziția contribuabililor. Mai mult, textul de lege creează confuzie în rândul societăților vizate – pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru.

Taxarea economiei digitale în Europa

„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.

Există jurisdicții europene care au introdus deja sau au în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (introdusă în România), dar nivelul diferă de la caz la caz. Spre exemplu, în Franța taxa este de 3% și este în vigoare de la începutul anului 2019, în Marea Britanie (2%), Italia (3%) și Austria (5%) se aplică din 2020, iar în Spania (3%) din ianuarie 2021. De asemenea, există discuții cu privire la introducerea unei astfel de taxe și în Olanda.

Impozitarea economiei digitale este în discuție de mulți ani la nivel global, iar statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au ajuns în 2021 la un acord pe doi piloni, care are drept scop inclusiv impozitarea companiilor din domeniu și distribuirea unor cote din impozitul pe profit către țările din care acestea obțin veniturile. Dar, prin semnarea acordului, statele care au introdus unilateral taxe digitale se obligă să le elimine în momentul în care vor introduce în legislația locală prevederile convenite la nivelul OCDE.

Organizația internațională a publicat, recent, normele generale pentru implementarea pilonului I din acord, referitor la distribuirea parțială a impozitelor pe profiturile înregistrate de companiile multinaționale către statele sursă, astfel încât acesta să poată fi implementat din 2024. Pentru pilonului II, care prevede aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global, de 15%, OCDE a lansat în dezbatere ghidul cu specificațiile tehnice încă din decembrie 2021, iar Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cel puțin pe termen scurt, probabil taxele actuale rămân în vigoare.

În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 4298 / 10106
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    ITR World Tax 2026 | Brandurile din avocatura locală cu o activitate notabilă în domeniul taxelor urcă în top. NNDKP, CMS, PNSA, TZA, Schoenherr, Băncilă, Diaconu și Asociații, Mușat & Asociații sau Popescu & Asociații, printre cele mai bune firme locale evidențiate pe palierele de General corporate tax, Transfer pricing și Tax controversy
    Baciu Partners și coordonatoarea sa au urcat pe primul loc pe podium la gala inaugurală Legal 500 - CEE Awards | Ana-Maria Baciu, după ce a primit distincția „Romania Lawyer of the Year”, iar BACIU PARTNERS a fost desemnată „CEE IP Firm of the Year”: ”Încrederea nu se câștigă printr-o conjunctură, ci prin consistență, prezență și prin convingerea că lucrurile pot fi mereu făcute altfel, în beneficiul direct al echipei și clienților. Standardul pe care îl impune este clar: să livrezi claritate și rigoare în permanență și să ai curajul să gândești diferit, înțelegând miza reală”
    Practica de Banking & Finance de la Bondoc & Asociații rămâne calibrată pe proiecte de mare anvergură, execuție la standarde internaționale și expunere transfrontalieră constantă | De vorbă cu partenerele Simona Petrișor și Diana Ispas despre tendințe, tipuri de finanțări, structuri inovatoare și provocările anului din acest sector. Portofoliul de proiecte îmbină ”verdele”, infrastructura și consolidarea bancară, repere clare ale unui an încărcat
    Legal500 a desemnat Clifford Chance Badea drept Casa de Avocatură a Anului în România în 2025 | Daniel Badea, Managing Partner: Premiile primite încununează aproape 20 de ani de excelență profesională, de-a lungul cărora ne-am consolidat poziția de lider pe piața de avocatură din România și din regiune, câștigând în paralel aprecierea întregii rețele globale Clifford Chance
    LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Achiziții & Corporate| Consultanță
    D&B David și Baias confirmă reziliența M&A: achiziții strategice dominante, mecanisme flexibile, grafic de lucru modelat de conformare și componenta tehnică. Echipa livrează soluții prompte în proiecte cu arhitectură complexă, aliniind interesele vânzătorilor cu obiectivele investitorilor și orchestrând integrarea post-closing | Anda Rojanschi (Partener): „Tranzacția de succes este aceea în care cele două afaceri se integrează după finalizarea deal-ului”. O regulă care devine rutină operațională prin rigoare, colaborare și coordonare interdisciplinară
    Schoenherr lansează a cincea ediție a concursului de eseuri „law, sweet law‟, cu premii totale de 21.000 lei
    Filip & Company a asistat ACP Credit în acordarea unei investiții de capital grupului Dental Elite Clinics. Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel) au coordonat echipa
    ZRVP aniversează în 2025 trei decenii de avocatură | Cosmin Vasile, Managing Partner: “Am crescut organic, am construit fără grabă și fără artificii, și am ajuns aici pentru că am rămas fideli profesiei și valorilor ei. Rămânem, după 30 de ani, cu aceleași ținte primordiale: perfecțiunea juridică și formarea de avocați care să ne împărtășească pasiunea, valorile și viziunea”
    Mitel & Asociații se remarcă în practica de Concurență prin rigoare și sincronizare, oferind clienților remedii țintite, viteză procedurală și certitudine în calendarul de closing | Sub coordonarea partenerului Șerban Suchea, firma asigură trasee clare de conformare, maximizează predictibilitatea autorizărilor și păstrează direcția tranzacțiilor într-un peisaj normativ exigent și bine articulat
    CMS, implicată în proiectul câștigător al premiului „Investiția Anului” în cadrul SEE Property Forum Awards 2025 pentru al doilea an consecutiv
    Bohâlțeanu & Asociații a stat alături de asociații Auto Brand SRL în tranzacția prin care BPW Group a intrat pe piața locală. Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) și Anda Călin (Managing Associate), în prim plan
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...