„Taxa Netflix”, un nou impozit în România
13 Iulie 2022 Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România
„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.
| |
Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligați, începând cu luna iulie 2022, să plătească o taxă pentru veniturile obținute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”. Legea care instituie această obligație a fost adoptată recent de Parlamentul României și a intrat în vigoare în data de 3 iulie. Taxa a fost menținută la nivelul din proiectul inițial, respectiv 4% din veniturile menționate, deși în urma dezbaterilor din Senat, prima cameră sesizată, fusese redusă la 2%. Dar, deși primul termen de declarare și plată ar trebui să fie 25 august 2022, mai sunt anumite aspecte tehnice încă neclare pentru contribuabilii vizați.
Proiectul de lege a fost elaborat în cursul anului trecut, inițiatorii susținând necesitatea taxei în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online a fost în plină ascensiune. Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.
Obligația există, procedura nu
Baza de calcul a taxei de 4% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Aceasta se va aplica și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România, însă doar pe veniturile obținute din țara noastră. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform actului normativ menționat.
Așadar, obligația de a plăti această taxă există, dar procedura de declarare și plată încă nu a fost pusă la dispoziția contribuabililor. Mai mult, textul de lege creează confuzie în rândul societăților vizate – pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru.
Taxarea economiei digitale în Europa
„Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent și în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulți jucători care obțin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în țările în care se află consumatorii, pentru că legislația actuală le permite acest lucru dacă nu au prezență fizică în țările respective.
Există jurisdicții europene care au introdus deja sau au în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (introdusă în România), dar nivelul diferă de la caz la caz. Spre exemplu, în Franța taxa este de 3% și este în vigoare de la începutul anului 2019, în Marea Britanie (2%), Italia (3%) și Austria (5%) se aplică din 2020, iar în Spania (3%) din ianuarie 2021. De asemenea, există discuții cu privire la introducerea unei astfel de taxe și în Olanda.
Impozitarea economiei digitale este în discuție de mulți ani la nivel global, iar statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au ajuns în 2021 la un acord pe doi piloni, care are drept scop inclusiv impozitarea companiilor din domeniu și distribuirea unor cote din impozitul pe profit către țările din care acestea obțin veniturile. Dar, prin semnarea acordului, statele care au introdus unilateral taxe digitale se obligă să le elimine în momentul în care vor introduce în legislația locală prevederile convenite la nivelul OCDE.
Organizația internațională a publicat, recent, normele generale pentru implementarea pilonului I din acord, referitor la distribuirea parțială a impozitelor pe profiturile înregistrate de companiile multinaționale către statele sursă, astfel încât acesta să poată fi implementat din 2024. Pentru pilonului II, care prevede aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global, de 15%, OCDE a lansat în dezbatere ghidul cu specificațiile tehnice încă din decembrie 2021, iar Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cel puțin pe termen scurt, probabil taxele actuale rămân în vigoare.
În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 4579 / 10387 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, câștigătoarea premiului Future Lawyers Programme of the Year acordat de Legal Benchmarking Group
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
CMS asistă AFI privind refinanțarea de 537 milioane euro pentru trei proiecte majore din portofoliul său de real estate din România. Echipa, coordonată de Horea Popescu (Corporate ̸ M&A) și Alina Tihan (Finance)
NNDKP a asistat Gránit Asset Management în achiziția clădirii de birouri Equilibrium 2. Lavinia Ioniță Rasmussen (Partener) a coordonat echipa
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
2025, anul proiectelor „extrem de complexe” pentru Bohâlțeanu & Asociații, cu finanțări suverane și LMA de circa 2 miliarde euro, M&A de peste 1 miliard euro și restructurări complexe în Employment | De vorbă cu Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) despre parcursul anului trecut și obiectivele din 2026
KPMG Legal – Toncescu și Asociații își consolidează practica de Concurență într-o zonă de maturitate strategică, în care mandatele sensibile sunt gestionate cu viziune, disciplină procedurală și o capacitate reală de anticipare a riscurilor | De vorbă cu Mona Banu (Counsel) despre modul în care se schimbă natura riscurilor și cum se repoziționează autoritățile, care sunt liniile mari ale noilor investigații și cum face diferența o echipă compactă, cu competențe complementare și reflexe formate pe cazuri complicate
Promovări în echipa RTPR: patru avocați urcă pe poziția de Counsel, alți șapte fac un pas înainte în carieră | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Investim în profesioniști care reușesc să transforme provocările juridice în soluții strategice, consolidând poziția firmei noastre ca lider în România și oferind clienților noștri cele mai bune servicii”
Câți avocați au firmele de top în evidențele Baroului București la începutul anului 2026 | Liderii nu se schimbă, dar își ajustează echipele. Top 20 rămâne stabil ca nume, dar se schimbă ca dinamică. Ce firme au înregistrat creșteri semnificative de ”headcount”, câte și-au micșorat efectivele și ce înseamnă asta
Mușat & Asociații intră și în arbitrajul ICSID inițiat de Starcom Holding, acționarul principal al grupului Eurohold Bulgaria și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons (Londra), DGKV (Sofia) și CMS (București)
Peligrad Law a obținut anularea unor obligații fiscale de peste 6 mil. € pentru un șantier naval din România, o decizie de referință pentru practica fiscală
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





