ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Viabilitatea aplicării modelului Kurzarbeit în România

23 Septembrie 2020   |   Anca Vatasoiu , Of Counsel, și Cristi Secrieru, Partner - Artenie, Secrieru & Partners

Din punct de vedere tehnic, România a preluat elementele esențiale ale programului german, soluția propusă având însă și o serie de particularități ce ar putea limita efectele benefice sau îngreuna implementarea programului pentru anumite domenii de activitate.

Anca Vatasoiu , Of Counsel, si Cristi Secrieru, Partner - Artenie, Secrieru & Partners

 
 
Denumit „cel mai de succes produs de export al Germaniei”, modelul Kurzarbeit se aplică, cel puțin la nivel teoretic, și în România de aproximativ o lună.

Prin deja cunoscuta Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 132/2020, statul român și-a asumat sprijinirea angajatorilor a căror activitate a fost afectată semnificativ de pandemia SARS Cov-2, prin preluarea parțială a sarcinii cheltuielilor salariale în situația în care scăderea volumului de activitate al companiei ar necesita o reducere a personalului.

Finalitatea unui astfel de program, așa cum rezultă din modelul original aplicat de Germania, este evitarea concedierilor masive în contextul unei crize economice. Soluția reducerii temporare a programului de lucru și diminuarea pierderii determinate de reducerea corespunzătoare a salariului angajatilor aflati in aceasta situatie, prin acordarea unor ajutoare financiare de la bugetul de stat, s-a dovedit a fi o măsură viabilă pentru economia Germaniei care a reușit să tranziteze cu mai mare ușurință criza economică din 2009 grație modelului Kurzarbeit.


În plină criză pandemică și la debutul unei crize economice anunțate ca fiind mult mai dură decât cea traversată în 2009, se pune, pe bună dreptate, problema sustenabilității acestui model de salvgardare a companiilor aflate în dificultate. Întrebarea de pe buzele tuturor este pentru cât timp ar putea statele să aplice modelul Kurzarbeit și ce efecte poate avea un astfel de sistem asupra bugetelor publice?  

În plus, se poate pune și problema eficacității modelului german prin raportare la arhitectura economiei României. În ce măsura Kurzarbeit-ul reprezintă, în mod autonom, o soluție pentru economia țării noastre, în condițiile în care zona de producție deține o pondere relativ scăzută în economia națională, preponderente și semnificativ afectate fiind sectoarele de servicii și ospitalitate.

Din punct de vedere tehnic, România a preluat elementele esențiale ale programului german, soluția propusă având însă și o serie de particularități ce ar putea limita efectele benefice sau îngreuna implementarea programului pentru anumite domenii de activitate.

În esență, modelul Kurzarbeit are în vedere, pe de o parte, (1) acordarea posibilității angajatorilor de a reduce unilateral programul de lucru al salariaților în cazul scăderii volumului de activitate, iar, pe de altă parte, (2) suportarea de către bugetul de stat a unei fracțiuni din pierderea suferită de angajat determinată de reducerea drepturilor salariale. Concret, statul român ar urma să suporte 75% din diferența dintre salariul de bază prevăzut în contractul individual de muncă al angajatului și salariul de bază aferent orelor de muncă efectiv prestate în cadrul programului de lucru redus, sumă la care urmează a fi aplicate contribuțiile sociale și impozitele prevăzute de legislația fiscală.

Angajatorii pot accesa această facilitate numai în situația îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții: (1) reducerea temporară a activităţii este determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă; (2) măsura reducerii programului de lucru afectează cel puțin 10% din numărul total al salariaților unității; și (3) reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri (din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia) de cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.
Dincolo de sprijinul care se dorește a fi asigurat companiilor în perioada imediat următoare, modelul românesc prezintă și certe neajunsuri.

Astfel, măsura nu este accesibilă acelor companii care nu au înregistrat încă scăderi ale cifrei de afaceri de cel puțin 10%, dar care ar căuta în mod activ să preîntâmpine astfel de pierderi și ar avea nevoie de o gură de oxigen tocmai prin ajustarea din timp a programului de lucru la noile volume de activitate și reducerea cheltuielilor cu salariile. Totodată, trebuie remarcată incertitudinea care caracterizează orizontul de timp în care facilitatea va putea fi accesată, în cazul dificultăților economice determinate de pandemia SARS Cov-2, dar resimțite din plin (și) după ridicarea în mod formal a stării de alertă.

În plus, reducerea programului de lucru ce poate fi decisă de angajator este limitată la 50% din timpul normal de lucru, indiferent de scăderea concretă a volumelor de activitate și nevoia reală a companiei de ajusta programul de lucru al salariaților. Prin urmare, angajatorul nu va putea reduce programul de lucru al salariaților afectați cu 60%, 80% sau chiar 99%, chiar dacă nevoia din teren ar impune o astfel de măsură temporară. Aceasta este una din diferențele majore față de modelul Kurzarbeit original care prezintă o mult mai mare flexibilitate permițând companiilor germane reducerea cu până la 100% a programului de lucru, în funcție de nevoia concretă de reajustare a fluxurilor de personal.

Poate cel mai însemnat inconvenient al mecanismului propus de noul normativ este cel de decontare efectivă.

Aceasta în condițiile în care, potrivit OUG nr. 132/2020, indemnizaţia de 75% este inițial suportată de angajator, fiind obligatorie achitarea acesteia împreună cu celelalte drepturi salariale aferente lunii pentru care se aplică, urmând ca suma să fie decontată din bugetul asigurărilor pentru şomaj numai după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.

Prin urmare, accesarea sistemului Kurzarbeit este condiționată de existența de disponibilități financiare la nivelul companiei respective (în contextul unei certe crize de lichidități), împrejurare care limitează, o dată în plus, accesul la această facilitate al angajatorilor care nu dispun de cash flow-ul necesar susținerii costurilor salariale până la rambursarea efectivă a indemnizației acordate de stat.

Devine relevantă și analizarea viabilității modelului Kurzarbeit pentru sectorul de activitate HoReCa, care se confruntă cu o contractare a businessului (mai degrabă) și pentru care reducerea programului de lucru al salariaților nu este obiectiv posibilă. De exemplu, poate fi dificil de imaginat funcționarea unui restaurant prin reducerea programului de lucru al personalului – care ar determina, în mod automat, o reducere a orelor de funcționare și, deci, a numărului de potențiali clienți. În egală măsură, în unitățile de producție care funcționează în regim de foc continuu – indiferent de volumul comenzilor - reducerea programului de lucru al personalului și reașezarea matricei de lucru în schimburi poate fi extrem de dificil sau chiar imposibil de implementat.

Nu în ultimul rând, este de urmărit îndeplinirea promisiunii de debirocratizare a implementării modelului Kurzarbeit, făcută de autoritățile române – în oglindă cu declarațiile autorităților germane -, în contextul în care, la o lună de la intrarea în vigoare a OUG nr. 132/2020, setul de norme de aplicare a procedurii de decontare şi de plată a facilităților acordate de statul român nu este adoptat în totalitate.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 7503 / 8583
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    De vorbă cu Anne Marie Mateeas, Country Legal Head Novartis, profesionistul pentru care integritatea reprezintă valoarea fundamentală, despre profesia juridică, experiențele acumulate și provocările abordate | “În sfera carierei mele, dezvoltarea unor valori precum respectul profund pentru lege, promovarea transparenței și adoptarea unei abordări centrate pe identificarea și implementarea de soluții eficiente sunt aspecte esențiale care îmi ghidează fiecare decizie și acțiune. Chiar și momentele dificile sau deciziile care s-au dovedit a fi mai puțin potrivite au avut un impact valoros, învățându-mă lecții esențiale”
    NNDKP obține poziții de top în clasamentele The Legal 500 EMEA 2024
    CMS asistă PPC în achiziția unui parc eolian operațional de 84 MW în România. Mircea Moraru (Corporate M&A) a coordonat echipa, cu sprijinul lui Horea Popescu (Corporate M&A)
    Vlad Peligrad s-a desprins din asocierea cu KPMG Legal, unde era partener și lansează o firmă proiectată să asigure întreg spectrul de servicii juridice | Vlad Peligrad, Managing Partner & Founder PeligradLaw: ”Suntem la început, în procesul de formare a echipei. Până la sfârșitul anului firma va avea 8-10 avocați”
    LegiTeam: Experienced Lawyer Employment | Reff & Associates
    Noi Avocați Colaboratori Seniori în cadrul PNSA. Andra Vieriu și Maria Dima fac un pas înainte în carieră
    Stratulat Albulescu obține în prima instanță amendarea Primarului General al Municipiului București pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive. Partenerul Adriana Dobre a coordonat echipa care a obținut una dintre primele decizii judecătorești de acest fel: amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, la care se adaugă penalități de 500 lei ̸ zi de întârziere
    Rundă amplă de promovări în mai multe arii de practică din cadrul biroului Kinstellar din București. Opt avocați au făcut un pas înainte în carieră | Victor Constantinescu (Managing Partner): ”Recunoaștem în mod oficial contribuțiile colegilor prin aceste promovări. Împărtășesc valorile pe care le avem, s-au dovedit a fi membri de valoare pentru echipa locală și așteptăm cu nerăbdare să îi vedem acumulând noi realizări”
    Studiul CMS European M&A 2024 | Piața de fuziuni și achiziții s-a dovedit rezistentă în 2023, CMS acordând consultanță într-un număr record de tranzacții. Horea Popescu, coordonator al practicii Corporate M&A în CEE și Managing Partner al CMS România: “În ciuda unui context plin de provocări, CMS a oferit consultanță în 68 de tranzacții de fuziuni și achiziții în regiune, dintre care peste 50% au fost determinate de intrarea unor investitori strategici pe noi piețe, demonstrând soliditatea practicii noastre în întreaga regiune”
    Stratulat Albulescu & Asociații estimează pentru anul 2024 un nivel de activitate, în practica de Real Estate, cel puțin egal cu cel de anul trecut, marcat însă de o anumită expectativă din partea dezvoltatorilor, prudența fiind cuvântul cheie auzit cel mai frecvent de la clienți. Vor exista însă și ferestre de oportunitate care în mod cert vor fi accesate de jucătorii cu un apetit crescut la risc | “Cel mai probabil vom asista, în cursul acestui an, la o deblocare a situației și la o creștere a numărului de tranzacții, chiar și timidă”, spun avocații
    O soluție reper a ÎCCJ obținută de D&B David și Baias clarifică modalitatea de calcul a cifrei de afaceri la care se aplică amenzile Consiliului Concurenței
    Creștere de doi digiți, anul trecut, pentru Milcev Burbea, firmă recunoscută de ghidurile juridice internaționale pentru practica de proprietate intelectuală | Despre mandatele provocatoare și numeroasele proiecte cu grad ridicat de complexitate, într-o discuție cu Gabriela Milcev (Managing Partner): ”Forța biroului nostru constă într-o abordare echilibrată, croită pe nevoile cazului, combinând, ca într-o rețetă care nu este niciodată aceeași, consultanța și litigiul, precum și persoanele și abordările potrivite pentru apărarea intereselor clientului. Adesea ne confruntăm cu necesitatea de a opera în alte jurisdicții, la nivel internațional”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...