Volker Raffel (AHK România): Este necesară tranziţia de la creşterea bazată pe consum la o creştere sustenabilă

Partea pozitivă este că poate fi înlocuit cu un model de creştere mai solid, bazat pe investiţii, producţie şi competitivitate. Pe scurt, economia trebuie să crească nu pentru că oamenii consumă mai mult, ci pentru că se produce mai mult şi mai eficient", a declarat, pentru AGERPRES, Volker Raffel.

El a adăugat că acest lucru înseamnă mai multe investiţii în infrastructură, energie şi industrie, creşterea productivităţii prin tehnologie şi calificarea forţei de muncă, dezvoltarea exporturilor şi orientarea către domenii cu valoare adăugată mare, precum tehnologia, inovaţia şi energia.

"Pe termen lung, o creştere sănătoasă înseamnă mai multă valoare creată în economie. Aşa pot să crească şi pensiile, salariile şi consumul, dacă sunt fundamentate pe o dezvoltare economică sănătoasă", a precizat şeful AHK.

Acesta a subliniat că România a făcut paşi importanţi pentru a-şi consolida stabilitatea macroeconomică şi, deşi contextul internaţional este încă volatil, iar provocările interne nu lipsesc, s-au înregistrat îmbunătăţiri vizibile în ceea ce priveşte încrederea investitorilor şi a pieţelor de capital.

"Este esenţial să continuăm reformele începute, pentru a păstra această dinamică pozitivă şi a spori rezilienţa economică a ţării. Ratingul recent primit de la Fitch, care menţine România în categoria investment grade, reprezintă un îndemn la prudenţă. Un climat politic stabil şi continuarea reformelor vor contribui semnificativ la creşterea economică sustenabilă şi la atragerea de investiţii pe termen lung", a explicat Volker Raffel.

În opinia sa, programul actual de relansare economică reprezintă un punct de plecare foarte bun, dar, deşi anumite majorări de taxe erau necesare pentru stabilizarea funcţiilor esenţiale ale statului, a cursului de schimb şi a încrederii investitorilor, acestea trebuiau însoţite de cinci direcţii-cheie.

Astfel, majorările de taxe, în măsura în care sunt inevitabile, trebuie să vizeze rezultatul activităţii economice, nu să fie aplicate înaintea acesteia (precum IMCA), deoarece astfel de măsuri frânează economia.

Alte direcţii necesare vizează: reducerea şi eficientizarea cheltuielilor publice; reducerea birocraţiei, care nu doar generează costuri pentru administraţie şi companii, ci încetineşte economia în ansamblu; respectarea de către stat a obligaţiilor de plată.

"Întârzierea plăţilor către sectorul privat - în domenii precum sănătate, construcţii, agricultură, energie şi altele - poate duce la încetinirea creşterii economice sau chiar la falimente şi pierderea locurilor de muncă. Se observă unele îmbunătăţiri în ultimele luni, care trebuie continuate neapărat", a transmis preşedintele AHK România.

Potrivit acestuia, a cincea direcţie se referă la măsurile de relansare economică, aflate în prezent în implementare, precum schema Tech-up, care reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru stimularea cercetării şi inovării, simplificarea procedurilor privind Declaraţia Unică, precum şi reforma TVA la încasare, care vor contribui la îmbunătăţirea lichidităţii şi la predictibilitatea fiscală pentru operatorii economici.

Raffel a atras atenţia că România se confruntă cu tranziţia specifică "capcanei venitului mediu", respectiv trecerea de la un avantaj competitiv bazat pe salarii reduse la unul bazat pe calitate, productivitate şi inovare.

"Pe măsură ce avantajul salarial se diminuează, iar România a ajuns la peste 80% din media UE în termeni de PIB la paritatea puterii de cumpărare, există riscul încetinirii procesului de convergenţă. De aceea, investiţiile, inovarea şi creşterea productivităţii devin esenţiale", a punctat şeful AHK.

El a subliniat însă că, pentru economia României, este un semn pozitiv faptul că atractivitatea ţării a crescut şi că o parte a diasporei a revenit în anii 2021-2023.

"Sunt convins că acest trend poate continua. În pofida natalităţii scăzute, populaţia a fost în uşoară creştere în acea perioadă. Totuşi, în contextul deficitului de forţă de muncă - mai ales în meserii tehnice şi manuale, unde nici inteligenţa artificială nu poate compensa lipsa personalului - sunt necesare politici mai puternice de sprijin pentru familii, reducerea abandonului şcolar şi creşterea natalităţii către un nivel stabil. Mi-aş dori să putem crea o societate mai prietenoasă din acest punct de vedere. Din perspectivă economică, rata scăzută a natalităţii limitează potenţialul de creştere, aşa cum arată şi analizele recente ale BNR. În acelaşi timp, depopularea generează frustrări sociale în anumite regiuni. Economia înseamnă, în ultimă instanţă, oameni", a spus Volker Raffel.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte administraţia publică, el consideră că pentru eficientizarea activităţii acesteia sunt necesare economii şi creşterea eficienţei.

"De exemplu, digitalizarea completă şi interconectarea procedurilor la nivel naţional ar permite companiilor să depună documente o singură dată şi să poată urmări transparent stadiul solicitărilor. La fel de importante sunt standardizarea termenelor şi a cerinţelor în toate instituţiile şi localităţile; aplicarea strictă a termenelor legale, inclusiv prin principiul aprobării tacite; profesionalizarea administraţiei prin salarii competitive pentru specialişti-cheie; şi respectarea predictibilă a obligaţiilor statului, în special a termenelor de plată şi a stabilităţii reglementărilor. Aceste măsuri ar reduce costurile, ar accelera investiţiile şi ar creşte încrederea mediului de afaceri. Cred că ar fi utilă identificarea unei forme de cooperare între sectorul public şi cel privat pentru accelerarea digitalizării", a precizat oficialul AHK.

Acesta consideră că o economie şi o societate funcţională au nevoie de un stat performant şi este esenţial pentru economia României ca statul să îşi urmeze în mod consecvent strategiile, prin experţi competenţi care le monitorizează, prin instituţii puternice şi credibile şi să evite crearea de blocaje atunci când vine vorba de autorizări, de plata la timp a fondurilor UE pentru proiectele implementate cu succes etc.

"De aceea, este în interesul tuturor ca statul român să atragă şi să păstreze specialişti de înaltă calificare în ministerele relevante. Digitalizarea activităţilor standard ar trebui să creeze spaţiu bugetar pentru plata unor salarii competitive pentru aceste competenţe esenţiale", a transmis Raffel.

Totodată, acesta a semnalat că energia se află în centrul economiei, atât pentru sectoarele tradiţionale, cât şi pentru cele noi, precum centrele de date. Din acest motiv, dezvoltarea capacităţilor de producţie, a stocării şi investiţiile în reţele rămân esenţiale pentru asigurarea securităţii energetice, a competitivităţii economice şi a dezvoltării viitoare.

"Fiecare 1 euro investit adiţional în reţele are un impact de 10 ori mai mare în economie. Efectele acestor investiţii sunt corelate cu o creştere a consumului, cu accesul sporit la energie al investitorilor, ceea ce înseamnă stimularea dezvoltării de noi unităţi de producţie, noi locuri de muncă, contribuţii mai mari la bugetele de stat şi cele locale etc. Vedem la orizont creşterea capacităţilor de producţie de energie electrică şi gaze, dar investiţiile în energie regenerabilă şi baterii sunt deja în plină desfăşurare, iar toate acestea necesită şi investiţii în reţele. Stabilirea unui cadru de reglementare adecvat pentru dezvoltarea viitoare a reţelelor electrice va aduce beneficii economice imediate", a precizat oficialul.

El a adăugat că trebuie asigurat însă un echilibru între interesele statului şi ale consumatorilor dar, în acelaşi timp, să fie asigurată şi sustenabilitatea financiară a operatorilor sistemelor de distribuţie, respectiv capacitatea acestora de a face investiţii.

"Şi nu văd nicio contradicţie în acest lucru. Dacă se va găsi acest echilibru, clienţii vor beneficia de energie mai ieftină datorită creşterii ponderii energiilor regenerabile, iar consumul mai mare va însemna şi un tarif de distribuţie mai mic în bani/kWh şi o îmbunătăţire suplimentară a calităţii serviciilor, iar economia va profita de investiţii suplimentare, ceea ce va duce la eliminarea blocajelor din creşterea industriei, la mai multe locuri de muncă şi la venituri mai mari pentru bugetul de stat, altele decât cele provenite din noi taxe. Pentru aceasta, sunt necesare stimulente adecvate pentru ca operatorii de distribuţie să facă investiţii care abordează în mod proactiv evoluţia aşteptată a pieţei, şi privind dincolo de nevoile imediate. Eşecul de a asigura un cadru de reglementare favorabil şi stimulativ riscă să alunge capitalul spre pieţele altor state care au înţeles importanţa infrastructurii energetice", a punctat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Volker Raffel.