Ministerul Finanțelor: România reduce deficitul bugetar ESA la 7,9% din PIB în 2025 – cea mai amplă corecție fiscală din Uniunea Europeană

Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei europene ESA (European System of Accounts  - sistemul standard folosit în Uniunea Europeană pentru a calcula deficitul bugetar și datoria publică într-un mod comparabil între toate statele membre) și validat de Eurostat, a scăzut semnificativ de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, ceea ce reprezintă o corecție de 1,4 puncte procentuale din PIB, peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale.

Rezultatul este mai bun decât estimările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care indicau un deficit ESA situat între 8,2% și 8,4% din PIB pentru anul 2025. Această evoluție confirmă eficiența măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut și marchează revenirea României pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar.

„Datele confirmate astăzi de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară, reconstruind credibilitatea necesară revenirii pe traiectoria asumată față de partenerii europeni și piețele financiare. După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice. Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investițiile și fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României. Acesta este poate cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetățenilor, cât și investitorilor și partenerilor europeni.
Consolidarea fiscală nu este doar o obligație contabilă sau un obiectiv asumat în fața Comisiei Europene. Este, în esență, un proces prin care România își recapătă libertatea economică și capacitatea de a decide singură asupra propriului viitor. Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Știm că această perioadă presupune eforturi și responsabilitate din partea întregii societăți. Tocmai de aceea, le mulțumesc românilor și mediului privat pentru răbdare, încredere și echilibru. Este esențial ca această ajustare să fie dublată de încrederea că România rămâne o țară stabilă, predictibilă și atractivă pentru investiții private. Doar împreună — stat și mediu de business — putem transforma această corecție fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Important este că astăzi România nu mai amână problemele și nu mai transferă costurile către generațiile viitoare. Începem să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o creștere sănătoasă și sustenabilă în anii următori”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Datele publicate de Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an dintre economiile Uniunii Europene. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau mențin deficite ridicate, precum Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% din PIB și Franța cu 5,1% din PIB, în timp ce Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.

România rămâne, totuși, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară continuarea procesului de consolidare fiscală și menținerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat de România.

Ajustare fiscală realizată fără reducerea investițiilor

Corecția deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creșterea veniturilor bugetare, reducerea și eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene.

În paralel, statul a redus semnificativ arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat, în anul 2026, într-o poziție fiscală mai stabilă decât la începutul anului precedent. Măsurile adoptate la finalul anului trecut au permis, inclusiv, stingerea unor arierate și evitarea transferării unor presiuni suplimentare asupra bugetului din anul curent.

Un element esențial este faptul că această ajustare nu a fost realizată prin oprirea investițiilor publice. România a menținut investițiile la un nivel foarte ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, susținând în continuare dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice reprezintă o condiție esențială pentru reducerea costurilor de finanțare ale economiei românești. Deficitele mari și datoria în creștere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Consolidarea fiscală urmărește tocmai reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private și dezvoltare pe termen lung.

Totodată, România a început stabilizarea traiectoriei datoriei publice, revenind pe direcția asumată prin Planul Fiscal-Bugetar și consolidând credibilitatea în fața investitorilor și a instituțiilor financiare internaționale.