Pavel, Mărgărit și Asociații: Atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale unei societăți aflate în insolvență în România

Potrivit dispozițiilor Legii insolvenței nr. 85/2014, persoanele răspunzătoare pentru intrarea în insolvență a persoanei juridice sunt membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a acesteia. Având în vedere obligația administratorului și a lichidatorului judiciar de a promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale precum si dispozițiile organelor fiscale, Societatea românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în insolvență, reorganizare si faliment care poate orienta clientul către căile procedurale corecte, preîntâmpinând aplicarea unor masuri abuzive.

Condițiile atragerii răspunderii patrimoniale. Măsuri asigurătorii.

Pentru a putea fi angajată răspunderea organelor de conducere/supraveghere precum și a altor persoane, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale adică: faptă ilicită, prejudiciu, legătură de cauzalitate și culpă, precum și condiția specială prevăzută de art. 169 din Legea nr. 85/2014.

Conform art. 169 din Legea insolvenței nr. 85/2014, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

b) au făcut activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi;

d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea.

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi;

g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori;

h) orice altă faptă săvârşită cu intenţie, care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu.

Conform art. 169 alin (8) din Legea insolvenței, aceste fapte pot determina, pe lângă angajarea răspunderii civile și angajarea răspunderii penale, motiv pentru care Societate românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat în specializat în insolvență, reorganizare, faliment precum și în drept penal, care poate ajuta clientul în înțelegerea drepturilor pe care le are, ghidându-l și asistându-l în fața instituțiilor abilitate, obținând astfel o hotărâre favorabilă în raport de circumstanțele cauzei.

Administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar ori, după caz, comitetul creditorilor va putea cere judecătorului-sindic să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite în cadrul procedurii de insolvență sau de faliment.

Deschiderea procedurii insolvenței nu constituie temei pentru încetarea automată a acțiunilor de atragere a răspunderii solidare în materie fiscală declanșate ulterior sau anterior deschiderii procedurii insolvenței societății debitoare, dacă nu a intervenit autoritatea de lucru judecat în atragerea răspunderii administratorului pentru insolvența societății. Societatea românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații menționează că atunci când cele două acțiuni sunt exercitate în același timp este indicat ca administratorul să solicite suspendarea soluționării acțiunii în anularea actului administrativ fiscal până la soluționarea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale.

Cauză exoneratoare de răspundere. Consecințele atragerii răspunderii patrimoniale.

Răspunderea persoanelor în cauză nu va putea fi angajată dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolvenţă sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolvenţă şi au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii. Totodata, răspunderea nu va putea fi angajată dacă, în luna precedentă încetării plăţilor, s-au efectuat, cu bună-credinţă, plăţi în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu condiţia ca acordul să fi fost de natură a conduce la redresarea financiară a debitorului şi să nu fi avut ca scop prejudicierea şi/sau discriminarea unor creditori.

Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă ca pe parcursul acestor etape atât creditorul, cât și debitorul, să fie ghidați de un avocat specializat în insolvență, reorganizare și faliment pentru a verifica fie contesta, în măsura în care este necesar,  dispozițiile nefondate ale diverselor organe abilitate, având în vedere măsurile abuzive si consecințele nefavorabile, des întâlnite în practică.