CCR a decis că trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine amnistiază

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine amnistiază, au declarat oficiali ai instituţiei, joi, pentru AGERPRES.

Aceştia au amintit de dreptul preşedintelui de a acorda graţierea individuală, care se dă în primul rând pentru motive umanitare, şi au adăugat că este greşit să i se interzică şefului statului să graţieze un condamnat pentru motive ce ţin de viaţă şi sănătate.

"S-a constatat că încalcă prevederile articolului 52 textul ce se referă la exceptarea de la posibilitatea amnistiei şi graţierii a faptelor de corupţie. Această exceptare afectează prevederi ale alineatului 2, articolul 52 ce stipulează că prin revizuire nu pot fi încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale", au explicat oficialii CCR.

Conform acestora, CCR a constatat că prevederile ce privesc interdicţia de a candida şi a fi aleşi în organele administraţiei locale, Parlamentului, Preşedinţiei a celor care au săvârşit fapte de corupţie nu încalcă limitele revizuirii şi că aceeaşi situaţie se regăseşte în cazul alegerilor în Parlamentul European.

În ceea ce priveşte alegerea în administraţia publică locală, oficialii CCR au semnalat necesitatea de a corela acest text cu acela care vizează accesul cetăţenilor europeni la aceste funcţii.

"Limitarea ordonanţelor de urgenţă pentru legile care vizează amnistia, graţierea, CSM nu încalcă prevederile ce stabilesc limitele revizuirii. Extinderea controlului CCR asupra ordonanţelor de urgenţă, la sesizarea preşedintelui, nu încalcă prevederile", au spus sursele citate.

Potrivit acestora, s-a mai stabilit că "s-a eliminat nemotivat" Avocatul Poporului de la posibilitatea de a ataca prin excepţii de neconstituţionalitate la controlul aposteriori.

Curtea Constituţională a discutat, joi, pe marginea respectării dispoziţiilor constituţionale în cazul celor două proiecte de revizuire a Constituţiei depuse pentru dezbateri în Parlament de PNL şi USR şi PSD-ALDE.

Potrivit art. 19 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.

Pe 1 iulie, partidele parlamentare de Opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci că propunerile de revizuire a Constituţiei sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi semnat de partidele de Opoziţie. Proiectul a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi USR, PMP şi nouă parlamentari de la PRO România.

Astfel, potrivit proiectului, amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise, graţierea individuală de către preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă, criteriul integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea fundamentală. Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. Potrivit aceluiaşi proiect, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.

Tot la începutul lunii iulie, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor un proiect pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice pentru persoanele condamnate la închisoare, precum şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.

"Prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii fundamentale, în vederea instituirii interdicţiei de a se acorda graţiere individuală pentru infracţiuni de corupţie şi creării unui cadru normativ nou referitor la ordonanţele Guvernului prin care se limitează domeniile în care pot reglementa ordonanţele de urgenţă şi se extinde sfera de reglementare a controlului constituţional asupra ordonanţelor. Propunem ca Guvernul să nu poată reglementa prin ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora şi, totodată, să atribuim preşedintelui României, unuia dintre preşedinţii celor două Camere, unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori competenţa de a sesiza CCR cu privire la ordonanţe de urgenţă, precum şi la ordonanţele emise în temeiul unei legi de abilitare, pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, în termen de cinci zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în expunerea de motive a proiectului, care a fost semnat de 140 de parlamentari de la PSD şi ALDE.

O altă modificare propusă vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie.