CCR a respins cererea preşedinţilor Senatului şi Camerei privind conflictul juridic Guvern-Parlament în cazul bugetelor

Curtea Constituţională a României a respins miercuri cererea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor privind conflictul juridic dintre Guvern şi Parlament pe tema adoptării bugetelor, potrivit unor oficiali ai CCR.

CCR a luat în discuţie miercuri sesizările privind un posibil conflict juridic între Guvern şi Parlament pe tema Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea. La începutul şedinţei, preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a anunţat conexarea celor patru cereri formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a afirmat miercuri, la Curtea Constituţională, că legile referitoare la buget trebuie să fie dezbătute şi aprobate în Parlament, nu să fie adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii. El a solicitat CCR să indice și conduita pe care Executivul şi Legislativul trebuie să o urmeze în situaţia analizată.

"Vă rugăm să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. În acest context, semnalăm faptul că este necesar a se stabili conduita pe care autorităţile publice vizate trebuie să o adopte pentru a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale, în sensul dezbaterii şi adoptării legii bugetare potrivit articolelor constituţionale", a spus Iordache.

La ieşirea de la şedinţa CCR, vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a afirmat că parlamentarii au fost responsabili că nu au atacat cele două legi la Curtea Constituţională.

"Dacă atacam la Curte, România, cel puţin o lună de zile, nu avea buget şi noi am fost responsabili şi ne-am dori ca, pentru viitor, indiferent de culoarea Guvernului şi indiferent cine va fi prim-ministru în perioada următoare, să nu mai poată ocoli Parlamentul pe aceste două legi foarte importante. (...) De ce a fugit Guvernul de o dezbatere care în 2019 a durat o zi, în 2018 a durat două zile? Practic printr-o dezbatere transparentă de buget, cu două sau maxim trei zile de dezbateri, puteam adopta bugetul", a spus Iordache.

Nu există un conflict juridic generat de procedura angajării răspunderii asupra legilor bugetare, a susţinut miercuri, la Curtea Constituţională, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Olivia Diana Morar, care a prezentat poziţia Guvernului faţă de sesizările formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

"Din jurisprudenţă şi însăşi definiţia conflictului juridic de natură constituţională se observă că existenţa sau inexistenţa conflictului juridic de natură constituţională nu este condiţionată de natura actului sau acţiunii exercitate de vreuna dintre autorităţile pretins aflate în conflict, iar din dispoziţiile articolului 114 din Constituţie rezultă clar că Guvernul îşi poate angaja răspunderea şi asupra unui proiect de lege, fără distincţie în ceea ce priveşte domeniul de reglementare a proiectului, respectiv natura juridică a proiectului, lege sau ordonanţă de urgenţă. În consecinţă, apreciem că în cauză nu sunt incidente prevederile articolului 146 litera 'e' din Constituţie, motiv pentru care apreciem că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare", a afirmat Olivia Diana Morar.

În opinia sa, din maniera în care a fost formulată cererea adresată CCR reiese că prin demersul iniţiat de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor se urmăreşte "specularea din punct de vedere politic a oricărei încercări a Guvernului de a duce la îndeplinire programul de guvernare", prin instituirea unor blocaje.

Reprezentanta Guvernului a mai spus că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectele de lege şi chiar să iniţieze o moţiune de cenzură.

"Parlamentarii şi-au exercitat competenţa, respectiv dreptul de iniţiativă legislativă, prin depunerea de amendamente (...). Înregistrarea amendamentului este parte a dreptului la iniţiativă legislativă, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Guvernul a acceptat unele amendamente depuse în procedură parlamentară, validând astfel contribuţia Parlamentului la adoptarea legii aflate în procedură de angajare a răspunderii", a arătat Olivia Diana Morar.

Ea a adăugat că Guvernul, prin procedura de asumare a răspunderii, a respectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.

La ieşirea de la CCR, Olivia Diana Morar a precizat că motivul principal pentru care Guvernul a ales angajarea răspunderii a fost faptul că voia ca România să nu se mai găsească într-o situaţie precum cea din 2019, când bugetul de stat a fost adoptat spre sfârşitul trimestrului întâi, fapt care a dus "la blocaje extraordinare" în funcţionarea administrativă.

"Conform Legii 500/2002 bugetul se aprobă până la finele anului pentru anul următor, cel târziu la începutul anului, dar pentru începutul anului nu putea fi luat în considerare un întreg trimestru, cum a fost în anii precedenţi. Dat fiind aceste motive, noi apreciem că Guvernul a acţionat în litera şi spiritul Constituţiei prin modalitatea în care şi-a angajat răspunderea", a explicat Morar.

Curtea Constituţională anunţa pe 23 decembrie 2019 că a fost sesizată cu cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament cu privire la legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care au fost formulate de către preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.