ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Comisia Europeană vrea să ştie de ce România intenţionează să scadă contribuţia resurselor regenerabile în producţia de electricitate

07 Noiembrie 2019   |   AGERPRES

"Vrem să vedem mai multă claritate cu privire la modul în care România va gestiona reînnoirea parcului învechit de capacităţi de producere a energiei regenerabile. Nici acest lucru nu a fost suficient explicat în draftul trimis de autorităţile române", a declarat, joi, Henrik Dam, Policy Officer în domeniul energiei regenerabile la DG Energy din cadrul Comisiei Europene.

 
 
Comisia Europeană a solicitat explicaţii României pentru a vedea de ce ţara şi-a propus scăderea contribuţiei resurselor regenerabile în producţia de energie electrică de la 41,8% în 2020 la 39,6% în 2030, a declarat, joi, Henrik Dam, Policy Officer în domeniul energiei regenerabile la DG Energy din cadrul Comisiei Europene, prezent la Bucureşti la conferinţa "Energy Transition 2019".

"Am primit draftul Planului Naţional Integrat privind Energia şi Schimbările Climatice din partea României, l-am analizat cu atenţie şi am făcut câteva recomandări. În primul rând, trebuie să clarificăm care este baza, de unde plecăm din 2020 încolo, de unde vrea să plece România şi cu cât mai mult îşi propune să aibă până în 2030. România şi-a propus drept ţintă pentru 2030 să ajungă la 27,9% energie regenerabilă, ceea ce înseamnă cu 4% mai mult decât în 2020. Adică într-o perioadă de 10 ani va fi o creştere de aproximativ 4%. Considerăm că acest lucru este insuficient de ambiţios", a spus oficialul european.


Potrivit acestuia, Comisia Europeană a recomandat României o ţintă de 34% pentru anul 2030, aşa cum a reieşit dintr-o formulă folosită la nivelul Uniunii Europene, care ia în calcul potenţialul de resurse şi capacitatea economiei româneşti.

"Din punctul de vedere al Comisiei Europene, considerăm că această contribuţie, de 34%, este una corectă. De asemenea, nu am văzut în draftul trimis de România ţinte intermediare. În reglementările europene există reguli cum să ajungi la ţintele din 2023, 2027 şi 2030. Proiectul României este sub aceste ţinte de referinţă şi vrem o clarificare cu privire la aceste ţinte de referinţă, iar acestea să fie respectate", a subliniat Dam.

Foarte importantă este existenţa unor politici care să permită atingerea acestor ţine, a adăugat el.

"Vrem să vedem strategii şi planuri de măsuri detaliate cum vor evolua diferitele sectoare şi cum poate România să-şi atingă contribuţia şi cu ce costuri. Vrem să primim explicaţii de ce ponderea energiei regenerabile în producţia de electricitate va scădea - şi România este printre puţinele ţări europene unde s-ar întâmpla acest lucru - de la 41,8% în 2020, la 39,6% în 2030. Aceasta în condiţiile în care ar trebui să vedem o creştere a gradului de electrificare, iar energia regenerabilă este o sursă ieftină pentru acest lucru. Vrem să primim nişte clarificări cum s-a ajuns la aceste previziuni", a susţinut reprezentantul Executivului european.

"Vrem să vedem mai multă claritate cu privire la modul în care România va gestiona reînnoirea parcului învechit de capacităţi de producere a energiei regenerabile. Nici acest lucru nu a fost suficient explicat în draftul trimis de autorităţile române", a continuat el.

Totodată, responsabilii de la Bruxelles au mai cerut explicaţii despre strategia României cu privire la sectorul de termoficare, dar şi cu privire la utilizarea combustibililor nepoluanţi.

"Vrem mai multă claritate şi simplificare în ceea ce priveşte procedurile de autorizare. Directiva europeană din sectorul energiei regenerabile este foarte clară în această privinţă să existe un one-stop-shop şi vrem să încurajăm contribuţia consumatorilor pentru consumul propriu. Vrem să ne asigurăm că există suficient suport local pentru implementarea regenerabilelor şi pentru utilizarea de power-purchase agreements (contractelor pe termen lung - n.r.)", a arătat Dam.

Oficialul european a precizat că a primit semnale optimiste din partea autorităţilor române cu ocazia acestei vizite la Bucureşti.

"Am auzit în această dimineaţă declaraţii optimiste din partea politicienilor. Nu am auzit un procent, dar mă aştept ca toate aceste lucruri să fie clarificate în noul plan", a completat el.

România a trimis la Bruxelles, la finalul anului trecut, un draft al Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, unde ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%.

Pe de altă parte, în iunie 2019, Comisia Europeană a trimis autorităţilor române un răspuns în care arată că această ţintă este prea mică, iar obiectivul României ar trebui să fie 34%.

România trebuie să trimită înapoi la Bruxelles un plan final, până la sfârşitul acestui an.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 4263 / 5489
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...