Curtea Constituțională discută sesizările privind legea referitoare la plata pensiilor private

Curtea Constituțională a României (CCR) discută, marți, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private.

Judecătorii Instanței supreme au decis să sesizeze CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II și III.

Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament și prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi eșalonat pe opt ani și, prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.

Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

Judecătorii de la Instanța supremă, convocați în cadrul Secțiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la mai multe aspecte de neconstituționalitate.

Potrivit magistraților, cetățenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă și predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie și este în interesul societății ca legea să fie examinată de Curtea Constituțională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecții, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.

Magistrații susțin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate și nici principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.

Și AUR a sesizat instanța constituțională în legătură cu actul normativ, susținând că 'Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III'.

'Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% - 0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe', susținea AUR într-un comunicat de presă.